M-am simtit super relaxat. Acum dupa ani de condus si mai ales prin Bucuresti, parca incep sa imi pierd rabdarea.
Entuziasmat, mereu mi-au placut masinile, cum m-am vazut cu permisul in mana hop in masina si in ziua aia am facut 100 km, a 2-a zi m-am dus la drum de 200 de km, am facut scoala de soferi intr-un oras mic si liber, a fost usor dar eu din a 2-a zi m-am mutat la Cluj si a trebuit sa ma obisnuiesc cu orasul, ca pasager mi se parea un haos total si sincer am avut emotii cand am intrat in cluj pentru prima data, eu fiind cu volanul in brate, totusi am reusit, m-am descurcat fara prea mari probleme, in primele 2-3 mii de km faceam fel si fel de gafe de incepatori, se vedea pe mine ca-s incepator, dupa jumatate de an deja stiam sa tin destul de binisor volanul in mana, dupa ce am dat semnele de incepator jos aveam cam 20 000 km facuti deja, simteam masina perfect, armonie perfecta intre om si masina si tot asa a trecut timpul si am ajuns sa fiu un sofer responsabil, in primii 2 ani am fost mai dus, fugaream masina, eram destul de grabit, am speriat cativa oameni, am speriat rude, eu eram cu lamaia in geam si fugaream si ma tineam dupa altii cu ani poate zeci de ani de experienta, conteaza foarte mult sa ai o pasiune nebuna pentru un anumit lucru, pentru ca atunci nu inveti doar sa-l practici ci inveti sa-l perfectionezi, momentan conduc foarte prudent, conducerea defensiva o aplic mereu, am evitat foarte multe situatii nasoale conducand defensiv (avand grija si la greselile celorlalti, anticipand situatii) N-am atuuri de sofer de curse sa ma inscriu la scoli de pilotaj sa iasa o cariera din asta, e destul de periculos si nu-mi place sa risc cu toate ca s-ar putea sa ma descurc, de job nu mai zic, il consider un deathwish sa lucrezi ca sofer in Romania, strazile sunt periculoase, avem infrastructura proasta, soferi cu permis pe bani, teribilisti multi, prosti care conduc cu alcool-ul in cap, altii care adorm la volan, tarani cu carute, animale samd care pot pune in pericol circulatia si cate si mai cate...
E periculos! Dar mie unul mereu mi-a placut si nu ma voi lasa de 'sportul' asta
Nimeni nu a fost sigur pe el din prima... dupa primele 2-3.000 km am inceput sa capat incredere
Frustrat. Dupa 2-3 ani de furat Dacia zilnic, taica-miu mi-a luat cheile, si mi-a facut scandal.
Am gasit rapid alte oportunitati, si conduceam masinile altora.
Atunci cand am avut prima mea masina (la 3 luni dupa permis), o perioada nu aveam chef sa ies. Nimic nu ma multumea.
Dupa aia am inceput sa folosesc masina pentru orice deplasare de 1-2 strazi.
Deci, am trecut prin multe faze.
Atunci cand am avut prima mea masina, am preluat si rolul de sofer al familiei, si ma simteam bine, ca eram apreciat.
Am fost ok, mult, mult mai ok decat in timpul scolii.
Motivul, e simplu, fiind sofer, fara un instructor in masina, mi-a fost mult mai usor sa conduc, deoarece stiam unde am de mers, pe unde trebuie sa o iau, astfel, eram relaxat, nu mai primeam indicatii in ultimul moment care sa ma incurce mai mult.
Si acum sunt incepator. Primele mele zile la volan au fost super-ok. Foarte calm, ca si acum, dadeam voie la oricine sa se bage, si eram foarte atent in oglinzi. Am fost foarte sigur pe mine, de asta ca prima masina a fost un audi a3 2.0tdi 210cp(170stock).
Eu m-am simtit foarte bine, foarte relaxat ..atat de relaxat incat la sfarsitul primei saptamani am intrat in alta masina, am lovit-o din spate.dar pe urma totul a devenit ok.
Cel mai tare raspuns =]]
Merci!
Daca se poate sa te uiti aici https://www.tpu.ro/......n-oras-pe/
S-a intamplat acum 3 ani...
Am luat carnetul si eram atat de incantat, incat am hotarat sa conduc singur pana acasa la parinti, pe un traseu de 150 km.
Cea mai proasta decizie
Dupa 40-50 km am oprit pe un maidan si l-am sunat pe taica-meu sa vina sa ma ia de acolo.