Dacă faci accident, minor, dar la distanță de 2 luni și în ambele cazuri oferi amiabila, în primul caz deja proprietarul s- a folosit de asigurare pentru reparații, în al doilea caz mai poate...? (mai mult)

Question

Dacă faci accident, minor, dar la distanță de 2 luni și în ambele cazuri oferi amiabila, în primul caz deja proprietarul s-a folosit de asigurare pentru reparații, în al doilea caz mai poate utiliza tot asigurarea sau distanța dintre cazuri este prea scurtă și asigurarare nu mai este acoperită? Și dacă să zicem că acest scenariu este valabil, eu ar trebui să plătesc din buzunar reparațiile proprietarului avariat?

suntserios · Accepted Answer

Poti sa il pocnesti si de 3 ori in aceeasi zi, va beneficia de 3 ori de asigurarea ta.

NoTurbinaNoGood · Answer

Asigurarea e valabila in continuare, nu conteaza cate daune faci.

Yuoia · Answer

Dacă faci accident la distanță de 2 luni ar fi cazul sa renunti la permisul de conducere.

anonim_4396 · Answer

Crede-mă, nu mă cunoști, ca să știi câte cunoștințe dețin eu de legislație sau nu. Sau dacă ar trebui să renunț sau nu. Dar mna nu poți aștepta răspunsuri serioase de la toți. Cât de atitudinea asta cu renunțatul, crede-mă, am întâlnit mulți oameni care mi-au spus asta chiar și atunci când auzeau că eu, pur și simplu eu am tupeul să dau și eu de permis și ci toate acestea după 2 școli și multe ore extra, nu am renunțat niciodată și astăzi orice ar spune cineva sunt șofer cu acte în regulă și cu permis luat pe barba mea. :) Și în afară poate dacă aș avea un om pe conștiință și știu că atunci nu voi mai urca never la volan, chiar de voi merge toată viața cu bicla, știu sigur că nu voi renunța niciodată la noul statut de femeie șoferiță? Good bye și spor la tot ce-ți dorești tu să ți se îndeplinească, poate tu nu vei întâlni în drumul tău spre succesuri oameni ca tine?

Marius22222222222 · Answer

Daca îți rupi un picior și după o lună îți rupi mâna pui același ghips? așa și întrebarea ta a sunat

anonim_4396 · Answer

Știu dar mă interesa să aflu dacă pot da asigurarea de două ori într-o perioadă foarte scurtă de timp. Am mai avariat pe cineva recent, dar ceva enorm de minor, după ce acum o lună jumătate am făcut un accident și am dat deja o asigurare.

Marius22222222222 · Answer

Ok

blackann · Answer

Pai ieri spuneai ca vrei sa conduci cu viteza si muzica la maxim in noaptea de Revelion...e cazul sa-ti revizuiesti planurile de viitor, nu vrei sa ai oameni pe constiinta.

anonim_4396 · Answer

Ohooo și n-ai idee cât de vie încă este dorința și asta am să și fac. Și nu știu dacă am mai specificat ceva... că toate dățile în care am fost alone în mașină cu muzica la la maxim dar evident că după 11,     12 noaptea când șoseaua este la fel de alone ca mine, nu am făcut niciun accident de vreo 6 luni de când tot conduc sub această formă nocturnă și rebelă. :))

Deci concluzia nu este chiar vina mea (deși mi-o asum în totalitate pentru fiecare accident, deși în primul nici acum nu știu 100% în totalitate care a fost vina mea în sensul ăla giratoriu :)) )... revenind, concluzia nu este vina mea accidentul cât aglomerația și comunicarea cu altcineva, pentru că în ambele accidente eram ocupată să vorbesc cu mama în loc să fiu atentă și nici măcar nu aveam muzica la maxim în acele momente, ca să nu mai spun că în ambele accidente ceea ce m-a salvat atât pe mine cât și pe ceilalți a fost lipsa vitezei. A fost o viteză foarte mică.

Și evident că din al doilea accident am mai învățat că distanța mai mare dintre vehicule te poate salva, prin distanță mai mare mă refer la una foarte mare. :))

Deci nu începeți, my dear humans. Știu unde am greșit și știu ce trebuie să am în vedere. Dar mna, evident și că știu că în fiecare clipă, indiferent sub ce formă aleg să conduc, profi sau ne profi, serioasă sau  neserioasă, rebelă sau precaută sunt conștientă că în orice clipă sunt în bătaia puștii, atât viața mea cât și a celorlalți poate fi oricând pierdută, știu și că de mine ține în proporție de 99% ca toată lumea să rămână vie și mai cred și în cea de 1%, cea a destinului pe care nu o pot controla.

Dar dacă tot ești atât de temător, mă voi ruga să nu te aducă viața vreodată în Călărași sau prin regiunea Munteniei, mai ales după miezul nopții ca să nu-ți pierzi vreodată viața. :)) Și ce-i drept cam orașul meu este singurul oraș care chiar nu primește vizite din exterior :)) Pentru că aici nu prea ai ce să vizitezi așa că oamenii zic pas acestui oraș, deci nu vei avea cum să mă întâlnești în trafic, așa că nu te speria. Nu am cum să te ucid ca șofer. :))

Dacă nu ești șofer și teama era generală, doar voiai să mă atenționezi să nu am pe cineva pe conștiință, îmi pare rău pentru gluma scrisă, fă abstracție de ea. Am zis să mai destind atmosfera, până la moarte. :))

blackann · Answer

"revenind, concluzia nu este vina mea accidentul cât aglomerația și comunicarea cu altcineva, pentru că în ambele accidente eram ocupată să vorbesc cu mama în loc să fiu atentă și nici măcar nu aveam muzica la maxim în acele momente, ca să nu mai spun că în ambele accidente ceea ce m-a salvat atât pe mine cât și pe ceilalți a fost lipsa vitezei. A fost o viteză foarte mică."



Reciteste, te rog....cum concluzia este ca nu era vita ta (a vitezei), daca tu vorbeai cu mama ta si nu erai atenta? A cui e vina ca nu erai atenta pentru ca vorbeai cu altcineva? Wow...

anonim_4396 · Answer

Îți dai seama că a fost o glumă, nu :)) adică evident vina a fost a mea. :)) Eu am accidentat/avariat două mașini :)) și mi-am asumat.

blackann · Answer

"nu am făcut niciun accident de vreo 6 luni de când tot conduc sub această formă nocturnă și rebelă. 

Deci concluzia nu este chiar vina mea (deși mi-o asum în totalitate pentru fiecare accident, deși în primul nici acum nu știu 100% în totalitate care a fost vina mea în sensul ăla giratoriu "



Fata mea, lasa-te de condus. Tie ti se pare o mandrei ca n-ai facut niciun accident de 6 luni, esti altceva!

anonim_4396 · Answer

Știi că atitudinea asta am întâlnit-o la tot pasul și sincer am și experimentat-o, stând fără job și fără pic de relații socioumane/cunoștințe (și când căutam un job la privat aș fi avut nevoie de un om care să-mi întindă o mână de ajutor și un job, orice, oricât de mic și nu am întâlnit, pesemne tot din cauza atitudinii pe care o promovezi și tu) timp de 4 ani de zile. Deci dacă aș fi continuat cu atitudinea de care spui tu și alții "Lasă-te de x și y lucru!" Acum nu aș fi ajuns un profesor, un șofer și o mamă de papagali (pe care îi iubesc ca și pe copii mei) și evident că lista vieții va continua cu lucruri de făcut și de realizat în viața asta. 

Dacă m-aș fi luat după opinia mult auzită "Lasă-te, renunță!" Cred că acum aș fi ajuns homeless și poate m-aș fi sinucis. Iar dacă fizicul mi-ar fi permis în cel mai rău caz aș fi ajuns prostiuată doar din cauza vorbei "Nu se poate! Renunță!" Evident că din ceva oricum trebuia să trăiesc, să supraviețuiesc. Dar în cazul meu fizicul m-a salvat de la decizii tâmpite și disperate iar dorința de a nu mă lăsa, chiar și de întregul meu popor ar fi împotriva mea, iar m-a salvat să-mi continui viața și existența.

blackann · Answer

Ce legatura are toata drama de mai sus cu ce ti-am spus eu?
Din tot ceea ce ai povestit pare ca esti un pericol in trafic. Acum ai optiunea...pana iti va lua carnetul oricum, in stilul asta. 

Ce fel de profesoara esti? :)

anonim_4396 · Answer

Știi că deși am condus de aproape jumătate de an în acest stil, poliția nu m-a oprit niciodată în acest an. Ba chiar recent m-a oprit ca să mă legitimez, atât, iar faza este că poliția a trecut de multe ori pe lângă mine cu muzica mea la maxim și mereu îi oprea doar pe cei cu mașini de fiță. :)) Deci de aici am tras concluzia că poliția nu-și pierde vremea cu Daciile. :)) 

Cât legat de faptul că se interpretează ca dramă, speech-ul meu, mă voi opri aici cu conversația, pentru că clar pe acest site, chiar și anonimă vreau să par femeia care le-a trecut pe toate cu fruntea sus, femeia independentă și care poate totul pe barba ei, de ce nu, femeia model pentru alții, care au aceeași demoni și povești ca ale mele, femeia sinceră și autentică, deși inițial s-a vrut a fi un cont fals și pentru pierdere de vreme. Deci nu vreau să par disperata care plânge și nu se simte înțeleasă, evident că acum eu sunt răspunzătoare de prezența, gândurile, sentimentele, atitudinea și scrisul meu, fiecare e liber să mă perceapă în felul lui, dacă am învățat ceva la terapie e că, nimeni nu are dreptul să schimbe părerea altcuiva ci doar s-o accepte și să-i ofere respect și celui care te vede diferit. Evident că aia e teorie, practica e mai grea, nu poți să fii indiferent când cineva nu te încurajează, te critică, te vede mai mic ori îți spune pur și simplu să renunți. Posibil că mai am nevoie de terapie. :))

Ca profă, cred că sunt o profă ce dăruiește elevilor ei tot, șervețele, pixuri, cadouri. :)) Sunt o profă ce țip, sincer la capitolul fermitate și autoritate mai am mult de lucru. Sunt o profă care nu suportă bisericuțele și nedreptatea printre elevi, adică mi-ar plăcea să văd românul cu țiganul și cu africanul cum își împart pixurile, creioanele, pachețelele și toți trăiesc într-o armonie de aia de te ia somnul. :))
Sunt profa care nu m-am putut apropia prea mult de părinți și deși anul ăsta, mi-a dat God unii faini tot am reticențele mele de a-i ține la distanță deși pe câtă ură am uneori pe părinți (acum la modul general și pe trecut) știu sigur că îmi ador elevii.

Sunt profa care îmi voi cumpăra 10 case sau biblioteci doar pentru a nu arunca desenele și cadourile simbolice și personale oferite de elevii mei.

Sunt profa care detestă sistemul românesc de învățământ și care crede că a evalua toți elevii la aceleași materii după aceleași criterii e un sistem de rahat.

Sunt profa care nu deține nici jumătate din cultura generală pe care trebuie să o aibă o învățătoare, dar sunt profa care își dă silința și vrea să fie acolo pentru elevii ei.

Dar gata, deja devine prea sinceră treaba și cred că nu ar trebui să-mi povestesc nici chiar așa viața privată în public, mai ales unor oameni care până la urmă nu-i cunosc, dar recunosc că acum narcisicul, ăla mic, dar care zace în mine, a ieșit la suprafață și a vrut să se laude, mai ales după câți ani am tras ca să rămân un an întreg în învățământ și să-mi fac meseria. :))

Dar recunosc că este și asta o formă de a mai scăpa de anxietatea socială, expunându-te pe tine străinilor. :)

blackann · Answer

Doamne, Patricia... Doamne...

anonim_4396 · Answer

Sfatul meu e să nu dai asigurarea dacă sunt pagube mici.Mai bine dai omului 100 de lei să repare mașina.De la alți oameni am auzit că in cazul daunelor foarte mari asigurarea acopera doar o parte, restul plătesti tu.Deci e preferabil să lovesti masini ieftine.

anonim_4396 · Answer

Prima mașina accidentată a fost un Duster deci dacă omul ăla nu m-a mai sunat cred că i-a ajuns asigurarea... așa bănuiesc eu :)) Oricum a fost doar o ușă cam avariată :)) 

Acum recent a fost ceva al naibi de minor, recunosc, ba de fapt dacă stau să mă gândesc în ambele accidente, mașina mea a fost mereu mai avariată :)) așa se întâmplă când vina îți aparține, God îți dă ce meriți :)) Aici am avut noroc că a fost o fată șoferiță și deși există vorba că femeile sunt rele, clar m-am înțeles mai bine mereu cu femeile, primul fiind un bărbat, din șoc și din bărbăția lui, omul voia să mă dea în judecată, când a auzit că eu vreau să-i dau amiabila. După s-au mai calmat spiritele, recunosc că omul chiar a fost de treabă, n-am ce comenta :))

Revenind la al doilea accident, al doilea a fost minor dar fata avea mașina pe firmă iar mașina era în Leasing și a trebuit să raporteze șefului ei, apoi ăla i-a zis ce trebuie să facă și de aici am fost nevoită să-i dau amiabila, tipa ba chiar zicându-mi că dacă ar fi fost mașina ei personală, văzând și ea cât de minusculă este paguba, a zis că ea nu mi-ar fi cerut nimic, dar fiind pe firmă, așa au stat lucrurile și procedurile.

Deci teama mea era dacă asigurarea se poate oferi în intervale așa scurte de timp de mai multe ori... Dar cineva mi-a răspuns și deci am înțeles că se poate. Iar acum mă bazez și pe tăcerea păgubașilor, dacă nu m-au mai contactat, înseamnă că totul s-a rezolvat.

Sper între timp ca astea să fie și ultimele accidente, deoarece m-au lăsat cu ceva sechele, recunosc, eu care pe partea asta dacă nu am avut șoferi în familie nu am avut accidente și deci nici sechele prin copilărie, dar acum recunosc că am o frică în sensul giratoriu, chiar și când nu-s mașini am teama să nu intre vreuna și să mă lovească, mai ales că în sensul giratoriu cam intră mașini de prin toate părțile.  Și am observat că unii se mai bagă în sens chiar dacă tu ești deja în sens, pentru că dacă văd că tu ieși, ei intră ori dacă tu te învârți în cerc și observă că ești pe partea opusă de ei în cerc, trec și ei, dar nu e ok. Eu una evit pe cât pot sensurile giratorii. Dar uneori ești nevoit să treci și prin ele.