Salut! Îmi voi varsă și eu frustrările aici, că poate citește cineva până la capăt și poate sa îmi spună cineva ce ar face daca ar fi in cazul meu. Pai, am 15 ani și sunt băiat. De când aveam 2 ani am fost înnebunit după motociclete. Poate chiar de când m-am născut fiindcă mereu le-am iubit și niciodată nu am lăsat pasiune asta pentru nimic. Știu o grămadă de chestii despre motociclete, am o grămadă de prieteni motocicliști cu care m-am văzut și care m-au lăsat să stau pe motoarele lor și efectiv as mai avea doar 10 luni până la permis. Totuși, se întâmplă ca frustrările sa fie tocmai legate de pasiune asta. Mă distrug frustrările astea! Îmi doresc foarte mult o motocicleta la 16 ani după ce iau permisul, dar sunt aproape sigur că acest lucru nu se va întâmpla. Îmi vine să plâng când văd pe cineva cu motocicleta fiindcă știu că nu voi avea și că îmi doresc enorm de mult (o să vă spun și de ce nu voi avea). Pai, deocamdată voi da examenul de evaluare națională și încerc să iau o nota ok. La școală am fost ok mereu, nu am fost ultimul dar nici primul din clasa. După examen mă gândeam să fac ceva ca sa fac bani și să încerc să îmi iau motocicleta (poate aveți sugestii). Bun, deci cam asta legat de școală, dar exista cea mai mare piedică și care mă distruge cel mai rău. Tatăl meu, care a ajuns chiar sa mă lase și fără bicicleta sau trotineta fiindcă vedea că mă simt ca pe motocicleta când mă dau și eu pe ce pot. Tatăl meu nu suporta motociclismul și mai grav e că pot spune că mă obligă și mă controlează fix cum vrea el. Mă simt oribil că s-a ajuns sa le interzica până și altor 2 prieteni de ai mei sa mai iasă cu bicicleta, ca sa nu mă pot da eu cu a lor în caz că mi-o dau și mie puțin să mă plimb. Ca sa vă faceți o idee! Mă simt oribil sa văd cum se comporta cu mine din cauza pasiunii mele. A spus că dacă printr-o minune voi avea motocicleta, mă da afara din casa. Sincer as prefera sa mă dea afara din casa pentru o motocicleta, fiindcă nu îl mai suport când văd cum mă controlează și cum a ajuns sa ii controleze și pe prietenii mei! Am niște frustrări oribile fix acum înainte de examenul național. Frustrările astea necontrolabile pot duce la o nota proasta și nu vreau asta! Mă va omorî de tot daca iau și o nota proasta și în plus nici nu voi ajunge la un liceu bun. Mă bazez pe faptul că dacă învăț și ajung la un liceu bun, voi merge la facultate și mă voi angaja, îmi voi permite cândva o motocicleta. Totuși, va rog sa mă credeți că am coșmaruri noaptea că visez că mi-am cumpărat o motocicleta și că toată lumea mi-a vandalizat-o. Toată lumea este împotriva mea când vine vorba despre aceasta pasiune. Cine vrea poate să facă glume pe seama mea fiindcă mereu am fost cu glumele și chiar mă consider a fi un tip de treabă. Totuși as vrea niste sugestii de ce as putea face ca sa fac bani pentru moto. Sunt foarte trist fiindcă toată lumea e rea cu mine și răutatea e legata chiar de ceea ce iubesc cel mai mult. Ziceam că nu cred că voi ajunge să am vreodată vreo motocicleta fiindcă mereu am avut ghinion. Toată viața am avut ghinion. De la vârsta de 1 an m-am ars pe plită încinsa direct cu obrazul drept și am rămas marcat așa, după 2 operații. Nu vreau sa o dau in altele dar ca idee, toată viața am avut ghinion și multe necazuri. Oamenii răi și în special răutatea lor legata de pasiunea mea, m-au făcut să îmi pierd toată speranța legata de faptul că voi avea ceea ce îmi doresc cel mai mult. Voi ce ziceți? Voi avea vreodată motor daca voi face ceva ca sa strâng bani sa îmi cumpăr? Ce sa fac? Mulțumesc mult dacă ați citit până aici și credeti-ma că nu sunt doar un puști care visează 
Si eu iubesc motocicletele, dar tu imi pari prea pasional pentru binele tau. Motocicleta e foarte periculoasa si e de ajuns sa faci o mica greseala ca sa iti distrugi viata sau chiar sa ti-o pierzi, mai ales atunci cand esti atat de pasionat, pentru ca iti vei asuma riscuri, te vei aventura si vei forta limitele. Cred ca asta e si motivul pentru care tatal tau e atat de radical. E tatal tau, te iubeste si cred ca incearca asa cum stie el, sa te impiedice sa faci vreo tampenie. Motocicleta iti vei lua, dar nu la 16 ani, ci mai tarziu, cand vei fi major si vei putea sa iti faci proprii bani. Fii rabdator, iar atunci cand ti-o vei lua, fii cumpatat, fii foarte precaut. De cazut, vei cadea, asta e o certitudine, nu exista motociclist care sa nu cada, dar daca esti atent dar si norocos, nu vor exista urmari grave si a doua zi te vei urca din nou in sa. Succes si repet...fii rabdator si chibzuit!
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
O mare prostie sa te pasioneze motoarele parerea mea, sunt sofer de mai bine de 15 ani si inca sunt situatii complicate in trafic desi eu pilotez nu conduc.
Cand eram mai mic poate sub 18 ani mi-am dorit asa ca tine sa am motocicleta ca erau misto ca merg tare, tata m-a sfatuit sa nu, el fiind motociclist in perioada cand altii nu aveau nici tv in casa el avea motor. Am tinut cont de sfaturile lui pentru ca stiam ca in vrea binele, pentru ca daca ma urcam pe ceva ce avea 200 de kg si 150 CP sau mai mult puteam fi mort demult.
Asa ca gandeste si tu, orasele sunt pline de badarani care de 2-3 ani au descoperit si ei "marsanile" care habar nu au sa conduca sau se dau mari si gonesc cu viteza, taie calea si fac fel si fel de greseli, in astfel de orase motocicletele sunt fie ele un pericol fie cei care sunt pe ele in pericol.
Acum o sa imi iau hate de la motociclisti, dar eu unul nu-i suport, si eu chiar mi-as permite o motocicleta scumpa, dar stiu ca pe 2 roti nu ai stabilitatea a 4 roti
Nu am rabdarea necesara sa caut in lege dar la 16 ani sigur nu ai voie sa conduci o motocicleta de o anumita putere ci una fara zvac, una care oricum nu te va satisface, va fi lenta te va intrece un logan din 2006 de 75 CP pentru ca nu va fi o motocileta in adevaratul sens al cuvantului ci ceva cu cativa cai si cilindree mica
Pe de alta parte eu zic asa daca tot iti place asta e bine sa astepti sa faci 18 ani, iti iei permisul conduci 2-3-5 ani o masina, te inveti sa conduci bine, apoi daca tot mai ai aceasta pasiune cu motoarele iti cumperi si motocicleta.
Mie mi se pare o mare greseala sa incepi pe ceva pe care nu ai stabilitate si cand nici nu ai instinct de sofer.
E ca si cum ai vrea sa devii pilot pe avioane de pasageri si ai porni pe avioane de vanatoare...cu totul gresit.
In viata trebuie sa parcurgi niste etape, nu sa le sari.
Deci mai intai invata sa conduci apoi treci pe ceva mai complicat.
De ce mai complicat? iti dau un exemplu, pai eu nu am probleme in a lua cu 100 km/h o bucata de asfalt plina de apa si nici de acvaplanare nu ma tem, dar pe 2 roti cum vei lua aceeasi portiune plina cu apa la aceeasi viteza? ai sanse sa numai iesi in viata. Si cate si mai cate se pot intampla pe motor.
Sa nu uitam ca alea sport puternice nici nu pot fi conduse cu 50-60 km/h pentru ca ele cer viteza mare, iar viteza mare ucide.
Răspunde
"... ca si cum ai vrea sa devii pilot pe avioane de pasageri si ai porni pe avioane de vanatoare..."
Culmea e că destul de mulți piloți de linie provin dintre cei militari.
On topic: am destul de mulți ani de condus (auto) și reconfirm cele spuse de cei de mai sus: motorul e o sculă periculoasă, mai ales pe mâna unui începător. Am mers si pe două roți (moped), dar înainte de '90 când practic nu exista trafic în orașe față de ceea ce este acum. Sincer? Nu aș mai avea acum curaj... Deși... de câțiva ani am început să prefer bicicleta pentru mersul prin oraș. Dar măcar prin satul meu nu am mult de mers printre mașini - au apărut ici-colo ceva piste de biciclete.
Ce te-aș sfătui să faci: caută și tu în satul tău (sau împrejur) un club de sport moto și înscrie-te la juniori.
O să înveți să te ții bine în șa, să eviți acroșajele, să mergi prin gropi etc. Când vei trece (la timpul potrivit) pe șosea, o să fii mult mai pregătit decât majoritatea donatorilor de organe care călăresc motoare doar ca să se dea mari.
Răspunde 
Hahahaha! Ai avut ghinion zici?
Cand s-au mutat parintii mei in casa in care am crescut era pamant pe jos, in casa, cu furnici.
Deabia la 17 ani am avut o baie si o bucatarie, dupa multa munca. Deabia dupa cativa ani mi-am indeplinit tot ce mi-am dorit, sa am unele lucruri la care tu probabil nu le dai importanta, ca zici ca sunt normale.
Daca te consumi atat pentru o motocicleta nu e bine, eu eram frustrat ca trebuia sa impart un pat de 1 metru cu inca un om ani la rand. Spune-i tatalui tau ca nu vrei motocicleta si multumeste-i ca nu ti-a cumparat una-- asa o sa vada ca ii dai dreptate si o sa castige incredere in tine. Pana la urma o sa-ti ia una.
Mi-ai amintit de un caz cunoscut indeaproape.
Familie cu doi copii. Baiatul, la fel innebunit dupa motociclete. Aici, mama sa era cea care se opunea vehement, cu toate puterile ei. A terminat baiatul scoala si a plecat in America. Lucra sofer pe tir, castiga mult si... si-a facut pofta: si-a luat motocicleta. Mama nu mai era acolo sa-l opreasca. Intr-o dupa amiaza a iesit cu un prieten la plimbare cu motocicleta. Si sub ochii prietenului a intrat sub un camion. Mort pe loc, strivit.
Nu cred ca mai vrei inca "un ghinion" in viata ta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
