De cand a inceput anul scolar si pana acum parintii mei nu mi-au dat bani sa imi cumpar un amarat de tricou. Si daca ma rog de ei in ultimul hal spun ceva gen "lasa ca mergem alta data, sa mai apara haine" sau "e jumatatea iernii, lasa ca mergem la [rimavara ca nu iti mai trebuie de iarna" sau "nu am bani, nu am timp, chef,"
Si, daca, se intampla o MINUNE sa zica da, cand ajungem in magazin imi cumpara maxim, dar maxim un singur tricou, o singura pereche de blugi si cam atat. Si daca vreo doua bluze in loc de una trebuie sa dau din banii mei. Adica din alocatia mea de rahat pe care mi-o dau cu mult greu si sacrificii.
Si ma jur ca in viata mea nu i-am auzit sa spuna ei, din PROPRIE INITIATIVA "hai sa mergem sa iti iau ceva de imbracat". NICIODATA.

Am 3 sau 4 bluze pe care le-am purtat de 1847373 de ori pana acum, o singura pereche de tenisi, vechi de 4 ani si rupti, si 2 perechi de blugi vechi si gauriti. Si gauriti din greseala, nu de la magazin. Si un singur sutien, cumparat din banii stransi de mine.
Si chiloti imi cumpara doar din aia de 3 lei, din piata. Daca ar gasi la 10 bani, din aia mi-ar cumpara.

Ce sa ma fac cu viata asta de ****?

Nu ai specificat o varsta, plus noi de aici n-avem de unde stii ce situatie financiara au parintii tai.
Cand eram in clasa a 6-8-a, mama i-a dat nastere fratelui meu.Din clasa a 6-a n-am mai primit haine noi, nici macar bani de buzunar absolut nici un leu. Uite ca am trecut peste anii aia, si nimeni absolut nimeni nu mi-a spus ca ma pantalonii is de ieri sau ca pantalonii is de saptamana trecuta.Trebuie sa-i intelegi si tu, daca n-au o situatie financiara straluctia astepti ca cu timpul se rezolva pana se pun si ei pe picioare asa a fost si la noi.
Iar daca sunt pur si simplu zgarciti atunci chiar nu stiu, ardeti hainele vechi sau habar n-am

Te-ai gandit ca poate situatia financiara afamiliei tale nu e chiar roz?(tu ar trebui sa stii mai bine cum sta situatia familiei tale si/sau daca ai tai sunt doar zgarciti)

Pe vremea cand ma tinea mama cu haine pe mine si fratele meu, era destul de nasol, ne cumpara pe rand ca nu prea erau bani...acum la tine e altceva esti fata si clar ai nevoie de mai multe haine ca un baiat, ce varsta ai? accepta perioada asta asa cum e si gandeste ca altii nu au unde pune capul sau ce manca, nu fa o mare drama chiar daca pentru tine este la momentul de fata, fi tare treci peste si asteapta sa ajungi pe banutii tai.

Eu in locul tau m-as multumi cu ce am. Poate parintii tai chiar nu pot sa iti ofere mai mult de atat, poate nu au posibilitati, ok? Te inteleg perfect, si la mine era asa, dar eu nu imi rugam parintii sa imi ia lucruri, intelegeam situatia si gata, cand considerau ei ca eu chiar am nevoie de haine, imi luau. Eu i-as multumi lu' Dumnezeu ca macar am in ce sa ma imbrac.
Daca ai o anumita varsta, poati sa te angajeji undeva la vara si sa castigi bani sa iti iei singur/a.

Du-te la un gratar cu prietenii, simte-te bine! Fa rost de bani prin munca sau prin altceva. Daca te plictisesti, poti sa te plimbi peste tot prin lume, impresioneaza-ti parintii, fa-le gesturi bune care in gandul tau sunt de rahat, si gata, te-ai facut cu bani goi! Funda, te rog!?

Boss, chill down. Nu esti singura. In cazul meu, e mai mult tata "chitrosul", dar am ajuns in punctul in care pur si simplu nu imi mai pasa. Inafara de partea cu sutienul (am doua), suntem exact in aceeasi situatie, insa eu prefer sa nu mai dau importanta unor astfel de maruntisuri precum hainele. Probabil din cauza ca urmeaza sa merg la liceu si nu ma mai fascineaza colegii de clasa, am ajuns sa ii cunosc prea bine si ma plictisesc. Fa-ti de lucru, cauta -ti un hobby (instagram @romme. draws daca vrei un exemplu personal). Daca cineva nu te apreciaza pentru ceea ce esti, ci doar pentru hainele pe care le porti, nu merita nici macar sa respire acelasi aer cu tine.