Sunt o impatimita a calatoriilor cu trenul. Mi-am pastrat majoritatea biletelor compostate, mi-am folosit o mare parte din cupoanele de reduceri din anii studentiei si-am ales leganatul vagoanelor ori de cate ori am avut ocazia. Cu cat rutele sunt mai lungi, cu atat creste si bucuria mea. Imi place sa-mi planific drumurile si lecturile si invariabil ajung sa asociez cartile cu fetele unor alti calatori.
Anul trecut, cei de la BookLand au dat drumul unui proiect tare frumos: pe unele rute ale Inter City si Inter Regio au garnisit compartimentele cu carti de care sa se bucure cititorii pe durata calatoriei. Personal, imi place tare mult ce-au facut si am asistat la un episod in care o doamna a cerut sa faca schimb de locuri pentru ca voia sa citeasca cartea de la o alta masuta. Iata in continuare mai multe detalii din partea lui Sorin Lucaci, PR Manager BookLand.
De unde a venit ideea proiectului?
BookLand a luat naştere la inceputul anului 2011, ca o alternativa viabila la targurile de carte existente deja pe piata romaneasca, iar in 2012 s-a pozitionat drept cel mai de anvergura proiect de acest tip din Romania, atat din punctul de vedere al acoperirii geografice, cat si al duratei. Initiativa noastra culturala a fost primita in toate colturile tarii, cu entuziasm si curiozitate, in acelasi timp. Lipsa librariilor si a fondului de carte ne-a determinat sa luam aceasta decizie.O carte prinde bine intotdeauna, indiferent ca este vorba de o calatorie cu trenul, autoturismul sau microbuzul, asadar am demarat acest proiect. Ne-am gandit la un moment dat ca aceasta idee ar prinde bine chiar si in calatoriile cu avionul.
Ce tipuri de carti sunt disponibile si pe ce rute? Iti ajunge timpul deplasarii sa le termini?
Punem la dispozitie beletristica romaneasca si universala, clasica si contemporana, ghiduri de calatorie, dar si literatura de specialitate, motivationala si de dezvoltare personala. Pe o ruta de 8 – 9 ore sa zicem (Bucuresti – Tg Mures sau Bucuresti – Bistrita) ai timp sa citesti o carte de 140 – 150 de pagini. Bine… n-are sens sa te apuci de citit Demonii lui Dostoievski sau Doctor Jivago a lui Boris Pasternak, cu siguranta nu le vei termina.
La aproape 5 luni de la lansare, ce mai fac cartile? In ce stare sunt?
Sunt intr-o stare buna, surprinzator as putea spune, pentru ca pe rutele Inter City si Inter Regio calatoresc oameni educati, cultivati. Nu au fost deteriorate decat foarte putine. E si normal cand trec prin atatea maini. E cam acelasi lucru cu cartile de la biblioteca. Unele dintre ele in timp se mai deterioreaza.
Ati primit reactii la cititori?
Am fost chiar sunat de cateva persoane, cititori fideli din Timisoara, Oradea, Cluj, Brasov. Un feedback pozitiv, erau foarte entuziasmati de aceasta initiativa.
Care sunt planurile de viitor legate de cartile din tren?
Vrem sa mai extindem proiectul Povestea cartilor calatoare si la alte garnituri de tren Inter Regio, sa mai amenajam si alte compartimente de tren cu carti. Am avut o sustinere extraordinara din partea CFR Calatori, carora le multumim si pe aceasta cale.
Voi ce obiceiuri de lectura aveti atunci cand mergeti cu trenul?
Alexandra – TPU
Cind calatoresc cu trenul (si doar trenul il folosesc) prefer sa privesc peisajul pe unde trec. Chiar daca merg doar 100 km. Sa-l privesc “pe viu” si nu sa-l caut mai tirziu in alte carti.
Iubesc cartile, citesc mult, dar nu cind sint in tren. Poate navetistilor le-ar fi de folos. Dar… no comment!
Pacat totusi ca trenurile InterCity cara in Romania acele carti impreuna cu aer, nu si cu oameni, avand in vedere pretul unui bilet. Initiativa e buna, dar tot nu spala imaginea in continua decadere a CFR-ului.
In rest, subscriu in totalitate comentariului lui @Calator, intrucat si eu calatoresc frecvent cu trenul pe distante scurte, iar cartile sunt bune pentru calatoriile de durata mai mare. Dar sa fim seriosi, calatorul vine la tren de rang superior daca-si permite(bilet intreg), iar pasiunea pentru lectura nu prea e un criteriu de luat in seama in a alege mijlocul de transport.
Apreciez articolul, dar CFR are de lucru ceva mai mult ca sa atraga lumea la tren ca acum 10-15 ani, cand numarul calatorilor era cel putin dublu.
Daca ai sti ca revizia se face din 3 in trei zile din cauza lipsei de oameni, ca gaurile din sine mai mici de 5 mm nici macar nu mai sunt marcate,ti-ar fi frica sa te urci in tren. Ma intreb cat va mai trece pana incep sa cada trenurile.
Oh, vechea dilema, ce poti face in timp ce astepti ca politia sa gaseasca calea fera, transformata deja in fier vechi de catre prietenii nostri mai tuciurii.
Pai eu am facut si 24 de ore cu trenul pe o distanta de aprox. 300km.Puteam chiar sa fac un curs ceva in acest timp, sau sa particip la jocuri de socializare interactive.
Ultima data am avut parte si de maicute in tren, ce carau niste valize pline cu carti, indicand distanta parcursa prin numarul mare de volume de carti.
E buna initiativa, asa poti impaturi spaga nasului in ceva de Lev Tolstoi, si in felul acesta incurajam macar rasfoirea cartilor de catre controlori.
Va pup, ne vedem intre sine… 🙂
@calator: Care-i cea mai tare chestie pe care ai vazut pana acum? Pe mine ma fascineaza copacii solitari din mijlocul unor campuri. Nu ma pot sa ma abtin si sa nu ma gandesc la toate scafarliile pe care poate le-au adapostit de soare de-a lungul timpului.
@Aero: Eu as zice ca scopul proiectului e mai degraba sa faca timpul petrecut in tren mai frumos, nu neaparat sa atraga asa mai multi calatori. In fond, ai dreptate: fiecare isi alege mijlocul de transport dupa nevoi.
@Sorin: Si ce citeau maicutele? Ar fi interesant un asemenea studiu 🙂 Daca data viitoare mai parcurgi atat de putini kilometri intr-o zi, poate iti imprumuta si tie ceva.
@Vali: Pana una alta, merg cu 50% din viteza, ca sinele sunt vechi…
Eu sint adeptul e-book-ului.