As dori sa iti cer un sfat legat de viata mea personala avand in vedere ca urmarind acest site am observat ca multe persoane si-au gasit raspunsuri, demne de apreciat, din partea unor persoane cu gandire matura sau chiar specialisti in domeniul psihologiei. Am ajuns intr-un punct in care nu stiu care este cea mai buna decizie pentru viitorul meu. Nu am sa ma extind prea mult, pe cat posibil. Am implinit de curand varsta de 20 de ani si in urma cu un an, am ales ca viitoare profesie medicina veterinara. Meserie pe care am visat-o de mic copil, facultate pe care am ales-o din proprie initiativa, tocmai pentru ca mi-am urmat visele. Dupa multa munca am reusit sa trec anul universitar cu ajutorul restantelor din toamna, insa acum nu mai sunt asa sigura ca e facultatea pe care pot sa o urmez. In decursul primului an am fost cuprinsa in permanenta de panica, nesiguranta si neliniste avand mereu in cap intrebarea : "Ce caut eu aici?". Un timp m-am consolat cu ideea ca tuturor intr-un moment al vietii li se intampla asta, dar nu a durat mult timp si iar ma trezeam in fiecare dimineata napustita de aceleasi ganduri insuportabile. E lenea de vina? Nu sunt facuta pentru a fi medic? Nu sunt pregatit pentru a invata atat cat o meserie de medic impune? Sunt doar putinele ganduri care ma sufoca, pe langa timpul pe care simt ca nu il mai pot aloca celor dragi.
In vara, am mers impreuna cu mama ca si in fiecare an in tabara la mare. Mult asteptata mare de alta data a devenit un cosmar, un dar pe care am simtit ca nu il merit, avand in vedere ca pana in momentul de fata toate poftele mele au fost satisfacute doare pentru a lua deciziile cele mai intelepte, ceea ce nu am facut nici pe departe. Am nevoie sa pun capat tututor gandurilor legate de acest subiect, insa din toate partile aud voci : " acum e doar decizia ta".Va cer disperata sfatul pentru ca o schimbare ar fi posibila dar ma sperie si ma face sa sa cad din nou pe ganduri pentru a nu regreta din nou decizia facuta. Daca nu imi urmez visul s-ar putea sa regret toata viata sau daca il urmez s-ar putea sa imi compromit intreaga viata avand in vedere greutatile cu care ma confrunt acum, urmand sa ma confrunt o viata intreaga si odata cu aceste greutati sa imi compromit atat viata personala cat si viata de familie.

PS : Iubesc natura, iubesc copiii, pe langa acestea hobby-ul meu este fotografia, imi doresc o familie unita alaturi de care sa pot fi alaturi in fiecare etapa a vietii. Meseria de medic veterinar este printre acele meserii pentru care esti nevoit sa lasi viata personala la o parte urcand cariera pe primul loc pentru reusita in viata?
De asemenea timpul meu a devenit insuportabil de limitat. Multumesc anticipat.

Eu am impresia ca tu ti-ai raspuns deja la aceasta intrebare si ca astepti doar o validare a opiniei tale. In mod paradoxal poate, cred ca raspunsul tau e negativ, cred ca iti doresti altceva. Drept urmare, iti sugerez sa imi citesti sfatul dar sa il aplici doar daca simti ca 1. am dreptate cand spun ca visul tau de fapt nu-i asta; 2. nehotararea ta nu-i legata de studiul individual si examene. De ce? Pentru ca alegerile in viata trebuie sa fie mai complexe de atat. Facultatea e dificila pentru majoritatea, mai ales datorita sesiunilor (bata-le vina), care sunt insa imperative (cum altfel sa inveti niste lucruri in mare parte nefolositoare daca nu constrans?). Nu te plange de timpul limitat. Bucura-te de el. In ziua de azi cine nu apuca sa se plictiseasca e o persoana castigata. E de 1000 de ori mai bine sa iti ocupi timpul cu nasul in carti decat cu ochii in tv. Acum, esti la o granita la care stiai demult ca te vei afla la un moment dat dar pe care ai amanat-o cat ai putut. Sa nu-ti para rau, nimanui nu-i plac deciziile care pot schimba totul. Riscul e evident si e constient. Fara a dori sa fiu empiric am sa-ti spun doar atat: Fa ceea ce crezi tu ca te face cel mai fericita pe lumea asta, fie ca pare simplu sau nu. Indiferent ca vorbim de medicina, fotografie, sociologie etc. Am sa-ti spun si o foarte scurta poveste cu mentiunea ca nici ea nu va trebui sa te influenteze decat daca vei fi in asentimentul ei. Cred ca, in toata viata mea, am avut de luat o singura decizie de-o importanta colosala, lucru pe care nu il stiam atunci. Se intampla in 2007. Intram in clasa a10a si eram la un profil mate info germana la cel mai bun liceu din judet, profil ales doar pentru ca era singurul in limba germana iar eu terminasem o scoala generala in aceasta limba (dupa 2 ani de gradinita si un ciclu primar tot la sectia germana). Ma obisnuisem cu materiile evident si lucrurile nu mergeau rau (n-avusesem o medie colosala in a9a dar nici vreo medie slaba, undeva in jur de 9) dar simteam ca nu-i ceea ce trebuia eu sa fac. Simteam ca trebuie sa fiu la o sectie de profil uman, sa citesc si sa scriu, pentru ca asta imi doream eu in secret sa fac. Daca m-as fi transferat insa, ar fi trebuit sa renunt la limba germana (la atestatul de limba si la vreo 12 ani de studii pe care ii facusem deja in germana). Era vacanta de vara si trebuia sa iau o decizie. Mi-am tot zis ''hai, ca e ok aici, cat de rau poate sa fie?'' pana in ultima zi de transferuri, zi care m-a gasit, coincidenta sau nu, chiar la mare. Am zis ''fuuuck it'', trebuie sa fac ce cred eu ca e mai bine pentru mine si am ales sa ma mut. Trebuia sa ma mut in clasa de filo-jurnalism dar cum in ultimul moment mi s-a spus ca nu mai sunt locuri, mi s-a dat posibilitatea de a opta pentru sectia stiinte sociale, cu toate ca mi-a fost atrasa atentia asupra calitatii indoielnice a celor care stuiaza acolo. Am zis ca risc si am ales acest back-up plan. S-a intamplat sa dau peste o clasa absolut de vis, sa-mi fac prieteni noi care sunt si acum cei mai buni prieteni ai mei, sa invat ceea ce-mi doream, sa am mai mult timp liber, sa ma implic intr-un miliard de activitati extra-scolare si sa ma bucur de viata de liceu. Rezultatul: 7 ani mai tarziu ma gasesc aici ''in fata ta'' si iti spun ca e important sa alegi atat cu inima cat si cu creierul pentru ca viata asta-i si asa scurta si nu-i timp sa o ratezi. Eu n-am iesit prea rau. Sunt specialist in comunicare, am lucrat atat ca PR cat si ca prezentator tv sau consilier de imagine, am scris 3 carti si continui sa fac tot posibilul pentru a-mi urma visul. Ah da, am dat si examenul de limba germana si dupa toti anii astia, cu tot respectul meu pentru germana, n-am avut nevoie de atestat.

Buna! Imi pare rau ca ai problemele-astea, insa in primul an de facultate sa stii ca multi se confrunta cu aceasta situatie. Asta pentru ca indiferent dintre volumul si sistemul de invatare din facultate e muuuult mai mare si diferit fata de cel din liceu. Plus ca este si o facultate grea, si cu raspundere mare ca meserie care da, cere multa munca si multe sacrificii. In liceu nimeni nu spune "Vedeti ca-n facultate o sa aveti tone invatat", si chiar daca ar spune cineva, tot e greu sa-ti imaginezi diferenta Cu colegi de-ai tai din facultate ai vorbit, se mai confrunta si altii cu probleme de genul asta? Ai in facultate vreun profesor de care ai reusit sa te apropii putin, sau care ti se pare ca ar fi mai abordabil? Intreb pentru ca ar fi mult mai bine sa vorbesti cu cineva din mediul tau, colegii iti inteleg mult mai bine problema iar profesorii cu siguranta ca au mai intalnit astfel de situatii la alti studenti si ar putea sa-ti dea un sfat concret competent. Nu cred ca e vorba de lene, mai ales daca si constientizezi asta, ci mai degraba de organizare si prioritizare. Daca nu esti geniul care retine tot dintr-o privire/auzire, sau ala cu maxim noroc care 1 curs citeste si din ala-i pica subiectele la examen, atunci citeste zilnic ce vi s-a predat la curs in ziua respectiva, macar ca si pe o simpla lectura seara, inainte de culcare. Incearca sa intelegi ce citesti, nu memora mecanic, asa cum faceai cu comentariile la romana sau lectiile la istorie. Incearca sa-ti faci o prietena cu care sa treceti impreuna prin materie 2-3 ore in week-end, sau cum vreti voi, si sa discutati lucrurile pe care nu le-ati inteles, vorbind cu cineva intelegi altfel. Cu siguranta stii deja cum si cand inveti mai bine si fa-o in conditiile respective. Fa-ti scheme, daca asa retii mai bine, invata la ore la care sa fii sigura ca asimilezi, nu la 3 noaptea cand creierul oricum e prea obosit de peste zi si jumatate adormit, chiar daca nu pare. Ai grija si la cum dormi si cat dormi, lipsa de somn "prosteste", nu mai poti retine cum trebuie si uiti si foarte usor. Si da, trebuie sa petreci mai mult timp invatand si mai putin cu iubitul Nu stiu daca asta voiai s-auzi sau iti trebuia, dar daca spui ca asta vrei sa faci trebuie sa gasesti calea cum sa o faci - si cel mai bine o gasesti chiar tu, gandindu-te cum procedezi si recunoscundu-ti tie insati, sincer, punctele cu probleme, sa sa stii ce trebuie remediat. Dupa cum scrii cred ca poti face asta Nu ezita sa ceri ajutorul, la colegi, la profesori, oamenii sunt dispusi sa ajute mai mult decat credem noi. Hei, nimic din ce-i serios in viata nu e simplu, din pacate, mobilizeaza-te si arata-ti ca poti, bine? Eu as zice sa nu renunti la cariera daca tu crezi ca asta este meseria pe care vrei s-o faci in viata, nu o sa-ti multumeasca nimeni, niciodata, pentru sacrificul de a renunta la cariera in favoarea cuiva. Succes!

Daca nu-ti place ce inveti acum in facultate nu inseamna cati nu-ti va place sa muncesti in acest domeniu.eu consider ca ar trebui sa te zbati acum si sa duci greul daca consideri ca lucrul cu animalele iti va aduce satisfactie...e la fel ca la conservator..acelor studenti le place sa cante de aia sunt acolo dar pe langa asta sunt nevoiti sa invete si niste istorie muzicala...dar in final nu cred ca ar trebui s-o iei prea tragic ca nu e deloc tarziu sa te razgandesti. poate te asteptai sa fie mai usor de aia tio cazut moralul.bafta!

Primii ani de facultate sunt mai grei, deoarece schimbarea este uriasa. S-ar putea din cauza asta sa nu-ti mai placa ce iti placea mai de mult si sa simti ca nu acolo iti e locul, dar sfatul meu este sa iti urmezi visul si sa nu dai inapoi de la primele nereusite. Meseria de veterinar, daca iti place poate sa te faca fericita si nu este o meserie pentru care trebuie sa-ti pui familia in planul doi. Din punctul meu de vedere ti-ai ales o meserie frumoasa si nu trebuie sa te abati de la visul tau. In viata poate vei trece prin momente si mai grele si vei avea decizii si mai greu de luat asa ca nu te pripi, caci liceul este totalmente diferit de facultate si pana te obisnuiesti cu ea va dura putin mai mult.