Bună seara. Am nevoie de sfaturile voastre, voi cum v-aţi găsit vocaţia? De unde ştiţi că "faceţi ce vă place" şi nu "vă place ceea ce faceți". Am nevoie de instruire aparent inexistentă din partea membrilor familiei mele. Îmi este des aruncată replica "Cum o să-ți aşterni, aşa o să dormi". Am o frică vagă că aş fi o verigă slabă în societate cât şi un reprezentat eşuat al familiei. Precizez că orice lucru aş face îl fac la nivel mediocru şi-s lipsit de oricare inzestrare intelectuală şi sau de alt tip. Apelez la voi cu gândul că vă puteţi împărţi cu cărţi pe care le pot citi şi să redea contur vieţii mele. Specific că în mai puţin de un an fac majoratul şi ar trebui treptat dar sigur să mă îndepărtez de fusta mamei. Mulţumesc, seară frumoasă.

Presupun ca faci totul la nivel mediocru deoarece nu ai petrecut cateva mii de ore special acelui lucru. Incearca sa citesti carti din diferita domenii. Lingvistica, istorie, stiinta, filosofie etc, pana gasesti ceva ce simti ca pare sa fie pe aceeasi lungime de unda ca tine. Petrece timp aprofundand acel lucru. Dupa o vreme, daca observi ca timpul petrecut trece greu, si nu neaparat ca te plictisesti, dar nu te satisface si nu simti ca la fiecare minut petrecut in acel lucru vrei sa petreci 2, atunci cel mai probabil nu este vocatia ta.
Am avut noroc presupun. Vocatia mi-am gasit-o prin clasa a 2-3-a, cand o matusa de-a mea mi-a cumparat 1 atlas, o enciclopedie si o carte de astronomie (ultima pentru copii). M-am indragostit pe loc de domeniu.
Succes si sper sa ne spui cum ai evoluat!

În felul cum v-ați prezentat și ați pus problema, concis, precis, la obiect mă face să cred că vă subestimați.
O să vă dau un exemplu din viața unui prieten al meu.
Eram colegi în anul 1 la fizică în Timișoara. Era sportiv destul de bun, mi se pare la nivel județean. Cam 15 colegi eram ceva mai isteți, cam 15 mai slăbuți, la facultate de 5 ani. Toți cei slăbuți au devenit totuși profesori de fizică la liceu și gimnaziu, căci au dorit tare să devină profesori și s-au străduit an de an, sesiune de sesiune să ia notă de trecere.
El a renunțat după anul 1, căci i se părea că complexitatea limbajului matematic nu este pentru el.
A renunțat după primul an. Apoi a intrat la un colegiu tehnic de 3 ani, care l-a ajutat să devină tehnician mecanic într-un institut de cercatare. În jurul lui a avut de a face și a colaborat și a muncit cu cercetători cu facultate și cu tehnicieni, să rezolve probleme de cercetare aplicată în domeniul energetic. Treptat și-a dat seama că mintea lui, competențele dobândite muncind, nu sunt mai prejos decât ale cercetorilor din jurul lui. Aceasta l-a ambiționat să facă facultatea la seral. A ajuns și el cercetător științific, apoi cu realizări mari, invenții și apreciere socială.
Am dat un exemplu de persoană care după anul 1 de facultate eșua, t a spus la fel, nu prea sunt bun de nimic, mediocru. intelectual, exact ca dta.
Așa că nu te grăbi. Dacă părinții sunt de acord să te mai sprijine 3-5 ani, să îți continui studiile, alege dta domeniul, pregătește un examen de admitere. Adică ca să ne luăm după vorba mamei tale, pregătește așternutul pentru anii următori.

Incercand cat mai multe lucruri.

Ok pai. Vezi in primuk rand memoria ta. Vizuala, practica, audio. Gasesti diferite teste pe internet ca sa aflii ce memorie ai. Spre exemplu eu am memorie vizuala si nu pot invata mecanic (adica ca si cum ai invata o poezie sau versurile de la un cantec). Asa ca pentru asta m-am axat pe lucrurile care ma avantajeaza din acest punct de vedere. Spre exemplu geografia, biologia, fizica, chimia. Oe scurt, științe. Daca te pitrivesti pe cealalta latura spre exemplu sa poti invata mecanic si ai "logoree" cum se spune ti s-ar potrivi meseria de avocat.