Ce ati face daca parintii vostrii nu ar fi de acord cu persoana iubita pe care ati aleso? Am nevoie de sfaturi.

Pai nu le-asi spune.simplu

Incerca sa-i spui ca nu este asa rau cum il vad ei

In aceeasi situatie sunt si eu, dar daca voi va iubiti tineti unu la celalat nu va despartiti din cauza parintilor, poate ei vor sa ne protejeze si multe altele, expilcale parinitlor situatia vorbeste cu ei si fai sa aiba incredere si in tine dar si in el.presupun ca u tot cu el ai sa ramai chiar cada ei nu te lasa...

Daca e cu adevarat dragoste, atunci rastorni muntii si nu conteaza nimic din ce zic altii, doar ca sa fii cu iubitul.Problema e ca ii poti face sa sufere pe cei dragi si de aceea trebuie sa te asiguri ca inainte sa faci pe rebela sa stii sigur ca e din dragoste, nu din ambitie. Daca te certi cu parintii iar el se dovedeste a fi altfel decat l-ai crezut, atunci o sa triumfe si o sa-ti scoata ochii mereu cu faza: ti-am zis nooooiii...
Succes! Fa cum iti dicteaza inima, dar gandeste-te bine la consecinte!

Nu stiu imi este frica daca o sa raman cu el o perioada e timp si el se schimba si au avut dreptate parintii mei el imi zice ca nu o sa se schimbe am stat despartiti 2 saptamani si nu putem sta unul fara celalalt si acum ne-am impacat fara sa stie ai mei e bine oare ce fac?

Leas baga`o pe gat
aaa da...
Persoana nu alceva
Nu va ganditi la prostioare lol

Odata si odata o sa afle ca va'ti impacat.mai bine le spui u cum sta treaba

Nu merge ca au vorbit si cu el la telefon si nu il accepta in nici o modalitate si de aceea nu le zic ca m-am impacat cu el nu stiu ce sa fac

Nu mai sunt demult la varsta, la care depind de parinti, asa ca imi ascult inima si raman cu persoana iubita. Daca parintii mei imi vor binele, si stiu, ca asa este, in timp vor accepta, vor intelege, vor fi multumiti, ca eu sunt fericita.
Cand iubesc, pentru mine chiar nu conteaza, cine ce zice. Nimeni nu ma poate face sa ma razgandesc. Imi iubesc/respect pe parintii, dar cand vine vorba de persoana iubita, toate isi pierd din "stralucire"; el este singurul, care conteaza cu adevarat. Dar nu spun, ca este bine ceea, ce fac/simt eu. Poate, nu sunt chiar cel mai bun exemplu de data asta.
Patricia, draga, daca esti absolut sigura, ca il iubesti, si ca intr-adevar merita, atunci lupta pentru relatia voastra. Daca nu, atunci las-o mai usor. Daca nu esti convinsa macar 90%, ca te iubeste, poate ar fi mai bine, sa pui punct acestei relatii acum, ca sa nu suferi mai tarziu si mai mult. Sau poti sa te intalnesti cu el in continuare si se vezi, cum vor evolua lucrurile (nu este obligatoriu, ca parintii tai sa stie (sper, ca nu esti minora; daca esti, imi retrag cuvintele)). Orice ai alege sa faci, succes si numai bine!

Nu m-ar interesa

Uneori parintii sunt precauti, pentru ca ei au trecut deja prin ce trecem noi doar vor sa nu te lase sa te doara capul cand ai sa te lovesti de realitate