Nu ai fi ajuns intr-o faza atat dramatica daca nu ai fi intrerupt tratamentul, singurul care tine in frau tulburarea afectiva bipolara! NU AI VOIE SA-L INTRERUPI!--- odata intrerupt, structurile cerebrale care indeplinesc o serie de functii privind emotiile, comportamentul, memoria de lunga durata nu-si mai fac treaba.
Du-te de urgenta la psihiatrul tau --- spune-i adevarul despre intreruperea tratamentului. Daca vei colabora constant cu psihiatrul tau pentru gasirea unei scheme de tratament personalizate vei ajunge, in timp, sa folosesti un numar mai mic de pastile care sa-ti asigure stabilitate (fara episoade) dar si o calitate normala a vietii (fara somnolenta, fara reactivitate emotionala exacerbata, fara crestere in greutate etc).
Sanatate si numai bine! Doamna cu coasa mai are, in cazul tau, multi ani de asteptare!
Doamne, fata, ai toată viața înainte. Gândește-te ca toată lumea are probleme, nu cred ca e cineva care sa spună ca nu are nicio grija, așa e făcută viața. De ce sa te dai bătută? Te rog eu, revino-ți, vorbește cu cineva, găsește ceva frumos de făcut și încearcă sa uiți de gândurile astea negre.
Nu mai bine încerci tu sa fii cat mai puternică și să reziști până la capăt?
Știu că sună cliseic, dar chiar sunt alții care au probleme grave și tot nu apelează la suicid.
Moartea nu reprezintă soluția problemelor, nu te gândi că mori și dai de ponei, acadele și mult roz.
Dpdv religios, sinucigasii retrăiesc agonia din momentul morții la nesfârșit, rămân în întuneric, uitați de Dumnezeu. Nici preot nu au la înmormântare.
Am avut o vecina care s-a sinucis acum 5 ani. Mama ei o visează foarte des și spune că o vede e fiica sa plângând și suferind.
Respecta ți tratamentul și fii mai pozitiva.