În primul rând eu zic să te straduiesti sa rămâi în Italia, vei regreta mai apoi dacă te întorci in ţară. Când stam o mai lungă perioada în străinătate, avem impresia că ceva s.a schimbat aici, dar nu, e aceeaşi Românie şi îţi spun din proprie experienţă, şi eu m.am mutat înapoi ca sa fiu aproape de familie şi am regretat enorm, deci ţine cont de sfatul meu. În ceea ce priveşte profilul cred că mai bine te bazezi pe linguistic. Acum depinde şi de gusturile tale, amândouă domeniile sunt foarte frumoase. Însă psihologul, cel puţin in ţara, este tratat în ultimul hal ( iarăşi din experienţă ) şi o sa ajungi la 30 de ani sa trăieşti pe banii parintilor. Oricum succes
Pai, daca ma bazez pe linguistic, cate sanse voi avea ca sa ma angaez in aeroport etc. Pentru ca profesoara nu vreau sa devin in nici-un fel.
Vreau in Romania pentru ca nu ma simt in largul meu aici. N-am prieteni, si iubitul meu e in Romania, am toate persoanele la care tin acolo.
Nu vreau să-ţi spulber visele, dar în România sunt 1% şanse de reuşita pe când în străinătate ( şi aici vorbesc de ţările cu o situatie materiala mai bună) sunt mult mai multe posturi libere. Mie mi se pare un domeniu bun cel aviatic, nu ştiu de ce profesorii tăi nu te sustin.
Apoi, te înţeleg, mai ales tu fiind un copil ca vrei sa te intorci la familie. Dar dacă ţin la viitorul tău te vor sprijinii, sunt sigură. În ceea ce priveşte iubitul, dacă te iubeşte cu adevărat te va înţelege, poate chiar în viitor îţi va face o surpriza şi va veni sa te viziteze. Acum o sa spui ca n.am inima şi ca nu ştiu cum e, însă şi eu am făcut greseala pe care vrei şi tu sa o faci, stăteam tot în Italia cu iubitul meu, aveam o viaţă foarte faină acolo, doar că dorul de casă, de părinţi, de fraţi, mă măcina cumplit asa ca m.am întors în România, mi.am făcut o casa,pe care am cheltuit o droaie de bani şi mai e şi în mijlocul campului ( tot cu ideea de a locui mai aproape de mama mea,la vreo trei străzi distanţă ). Nu ştii cât am regretat când am văzut că fraţii nu mă vizitează (ocupaţi, cu munca alea alea),mama e ocupata cu nepotelul meu, iar eu, la fel de singură ca în Italia, deşi eram cu iubitul meu care e un om excepţional, fost profesor universitar în Italia. Deci sper că ai dedus ceva din povestea mea, şi vei rămâne acolo dacă ai avut şansa să te stabilizesti acolo. Îţi mai dau un pont: invatamantul din România e mult mai ridicat decât cel din Italia,( cred ca stii)deci gandeste-te şi dacă intrii, dacă faci faţă, dacă iei bacul, căci fără bac eşti chiar nimic în ţara asta. Sper sa faci decizia inteleapta şi sa fie în bafta ta, vasy (;
Multumesc mult, chiar m-au ajutat sfaturile tale!
Cu plăcere (: