Se gaseste in corpul uman : corpul unui om de 70 de kg contine 14 kg de carbon.
Carbonul prezinta aliotropie si se gaseste in stare libera sub 4 forme:
-diamant
-grafit
-fulerene
-carbune de pamant
PROPRIETATI FIZICE:
Proprietatile fizice ale carbonului difera in functie de forma in care se gaseste:
Diamantul
Diamantul, incolor si straveziu, când este pur, cristalizeaza in sistemul cubic. Densitatea este 3, 51 g/cm3. Indicele de refractie, neobisnuit de mare, da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase.
Carbonul este un element remarcabil din mai multe motive. Printre formele sale diferite se numără una dintre cele mai moi (grafit) şi una dintre cele mai dure (diamant) dintre substanţele cunoscute. Mai mult, are o capacitate deosebită de a forma legături chimice cu alţi atomi mici, incluzând atomii de carbon, iar mărimea sa îl face capabil de a forma legături multiple. Datorită acestor proprietăţi, carbonul poate forma aproape zece milioane de compuşi chimici diferiţi. Compuşii de carbon reprezintă baza vieţii pe Pământ şi ciclul carbon-azot produce o parte din energia radiată de Soare şi de alte stele. În plus, carbonul are cele mai înalte puncte de topire/sublimare dintre toate elementele. La presiunea atmosferică nu are punct de topire deoarece punctul său triplu este la 10 MPa (100 bar), deci sublimează la peste 4000 K. Astfel, el rămâne solid la temperaturi mai înalte decât cele mai mari puncte de topire ale metalelor, precum wolframul sau reniul, indiferent de forma sa alotropică.
Carbonul nu a fost creat în timpul Big Bang-ului, deoarece are nevoie de producerea unei coliziuni triple de particule alfa (nuclee de heliu). Universul s-a extins iniţial şi apoi s-a răcit prea repede pentru ca acest lucru să fie posibil. Oricum, este produs în interiorul stelelor în ramura orizontală, unde un nucleu de heliu este transformat în carbon prin procesul triplu-alfa. A fost de asemenea creat în stări multi-atomice.Are numarul atomic Z=6.
Carbonul este un element remarcabil din mai multe motive. Printre formele sale diferite se numără una dintre cele mai moi (grafit) şi una dintre cele mai dure (diamant) dintre substanţele cunoscute. Mai mult, are o capacitate deosebită de a forma legături chimice cu alţi atomi mici, incluzând atomii de carbon, iar mărimea sa îl face capabil de a forma legături multiple. Datorită acestor proprietăţi, carbonul poate forma aproape zece milioane de compuşi chimici diferiţi. Compuşii de carbon reprezintă baza vieţii pe Pământ şi ciclul carbon-azot produce o parte din energia radiată de Soare şi de alte stele. În plus, carbonul are cele mai înalte puncte de topire/sublimare dintre toate elementele. La presiunea atmosferică nu are punct de topire deoarece punctul său triplu este la 10 MPa (100 bar), deci sublimează la peste 4000 K. Astfel, el rămâne solid la temperaturi mai înalte decât cele mai mari puncte de topire ale metalelor, precum wolframul sau reniul, indiferent de forma sa alotropică.
Carbonul nu a fost creat în timpul Big Bang-ului, deoarece are nevoie de producerea unei coliziuni triple de particule alfa (nuclee de heliu). Universul s-a extins iniţial şi apoi s-a răcit prea repede pentru ca acest lucru să fie posibil. Oricum, este produs în interiorul stelelor în ramura orizontală, unde un nucleu de heliu este transformat în carbon prin procesul triplu-alfa. A fost de asemenea creat în stări multi-atomice.Are numarul atomic Z=6.