Sunt un ratat. De când eram copil mi-a plăcut să trăiesc viața fără să ascult de părinții mei care își fărmau creierul sa iasă ceva din mine. Îmi intra pe o ureche și ieșea pe alta. Când ai mei îmi spuneau sa învăț și să îmi fac temele eu ieseam pe afara inconștient. Și iată-mă acum, 17 ani (peste 5 luni 18) la un liceu cu program sportiv. Eu in clasa a 8a ce am zis, mă fac mare atlet. De unde în al doilea an am pus pe mine, cheful de antrenamente s-a dus. La antrenamente nu mă mai duc. Prieteni nu prea am. Pierd toată vremea pe telefon că dependentul. Nu am niciun hobby, nu îmi place să fac nimic, lene foarte mare. Câteodată mă întreb de ce m-am mai născut. Părinții săracii nici ei nu prea mai pot. Mai au puțin și ies la pensie și iată-mă pe mine un ratat fara viitor care pierde vremea in loc să învețe. Asta fiind ultimul an de liceu. Nici nu cred că iau bacul sa după nu am nici o idee ce voi face. Mi-am dezamăgit părinții și pe mine însumi. Am eșuat în viața pot spune :\

Ai 17 ani si deja ai esuat, spui tu, desi inca esti la scoala. Eu cred ca tu fumezi ceva papadie, asa ca las-o dreacu ca nu-i buna

Deci termini liceul apoi nu stii ce vei face.Asa si daca mergeai unde spuneau parintii tai, in ce situatie erai acum? Esrai in exact aceiasi situatie, tot la acoala, tot asteptind sa dai bacu, ce stii acum aia ai fi stiut si in situatia in care sa spunem ai fi ascultat de parinti.

Tu crezi ca ascultatul asta de parinti te face pe tine mai inteligent? Sa fim seriosi. Parinti intr-adevar vor binele copiilor lor, dar de cele mai multe ori ei nu tin seama de ce stie, de ce poate, de cit poate copilul lor, dar o tin pea lor ca copilul lor ar fi trebuit sa rupa norii, ba ne lesi cu basme de astea.

Deci nu-i chiar asa, nu te gindi ca erai deja un geniu daca ascultai sfatul parintilor, sa fim seriosi, era tot cam pe aici pe unde esti acum.

La chestia cu ratatul vietii, tu crezi ca oamenii merg asa dupa planuri, sau mai stiu eu asculta ala cei zice mamasa, gata ajunge doctor, sau asculta ce zice tatasu, gata ajunge director asta is doara in mintea unora si probabil al parintilor care nu-s cunosc copii, care nu stau sai analizeze,, ia stai ba sa vad ce stii, cit stii, ori daca stii, sau poti ceva.

Sincer eu daca stau de vorba cu un elev, cu un student, asa doara din o discutie pot sa imi fac idee cam la ce nivel este.

Ca idee sa stii si tu din sute sau mii de elevi, doar citiva is de aia care intr-adevar stiu ceva, restul e asa mai umplutura, uneori is toti si foarte rar iese cate unu de asta AS sau Geniu sa-i zic em asa.

Faptul ca nu ai nici un hoby ca nu stii sa bati un cui in lemn, bine ai venit in societatea moderna cam asa stiu majoritatea cei de varsta ta.

Daca observi in RO mai toata lumea face liceul, acum mai nou mai toti fac o facultate, dar nivelul este foarte jos, scolile astea ori is f slabe, ori nu mai sunt printre axcesti elevi si de aia buni.

Stii cum e si la scoala, e ca la fotbal daca vrei, is asa 1-2 de aia buni, mimgicari, restul trag sa faca ceva, adica 1-2 talentati, restul baga la greu daca vor sa faca si ei ceva.
Cam asa si la scoala putini sunt elevii care is inteligenti, restul is asa acolo mediu spre slabi.

Dar asa este si societatea, nu doar scoala, pentru ca scoala este de fapt oglinda societatii, arata cum este sau o sa fie sociatatea respectiva.

Ok tu sa zic sa fi fost ceva mai bine decat esti acum, ar fi trebuit sa asculti parintii, dar asta nu ar fi fost suficient, ai fi trebuie sa ai profesori de aia care prin RO nu se gasesc, sa te faca sa pricepi materia ce e in scoala.

Dar si asa gindeste, tu ai spus ca nu ai nici un hoby, deci nu-ti place sa faci ceva anume, asta arata ca nu prea ai asa inclinatii, sau talente, spun asta din ce tu descrii pe aici.

Dar asta nu inseamna sa fii ratat.Fiecare om se naste si trebuie sa traisca viata asa cum este ea.O sa gasesti tu ceva de facut, sigur o sa apara ceva care te va atrage si vei face ceva.

Mai tirziu o sa-ti faci o familie, copii, pana la urma cam asta este viata, nu toti is directori, nu toti is Tesla, sau Einstein, ori mai stiu eu care.
Majoritatea oameniklor is oameni simpli, traisc normal ca si un geniu, ca simai stiu si eu ce miliardar, asa ca nu vad ceti faci atita critica aiurea.

Prieteni nu prea ai, dar care are prieteni la anii tai? Prietenii o sa apara incolo dupa 20 de ani sau mai mult cand o sa devii barbat, acu esti inca copil pana una alta.

Parintii te iubesc oricum si autist daca erai. Si crezi ca iti trebuie doua facultati sa realizezi ceva in viata? Nu neapărat.
Iti trece lenea iti iei un servici, carnet de sofer si din tanarul dezorientat te faci barbat de nadejde.
Si daca iti doresti sa faci facultate, o poti face. Dai bacul peste un an, doi, ai timp pana la 30 de ani si de master.
Nu ti pune singur eticheta de ratat, chiar nu ai de ce.
Mai bine spune le alor tai ca i iubesti si ca o sa ti iei job si o sa le fii sprijin la batranete.
Nu ti trebuie studii superioare sa fii om.
Nu te judeca prea tare, ca in mare pari baiat la locul tau cu un fond bun.
Cred ca ai parinti de treaba. Te ai nascut ca sa fii rostul lor in viata.
Gata cu smiorcăiala. Iei diploma de liceu si servici scrie pe tine.
Intalnesti si o fata si viata merge inainte.
Nimeni nu i perfect, nu ti face tu griji.
Toate cele bune,

Nu ai eșuat, de abia înflorești! De la 20 de ani incepe viața cu adevărat, până la 20 ești prea necopt mental. Viața ta începe după terminarea studiilor nu dinaintea lor. Nu te mai judeca, vei fi altfel când te vei maturiza puțin, vei fi mai responsabil de propriu trai.

Încă nu e târziu, bacul îl poți da și la toamnă dacă nu-l iei acum. Acum e momentul să încetezi să te mai victimizezi și să te plângi pe internet și să te apuci de învățat. Ești încă tânăr, la început de viață, dacă pornești din start cu o atitudine pesimistă atunci nu vei face mare lucru. Făți un plan de bătaie, ținete de el și vei vedea că nici nu vei știi cum s-au îmbunătățit lucrurile.

Gândeștete așa. Dacă tu de la primul hop important deja te dai bătut ce o să te faci mai încolo? De ce ai renunțat înainte de a începe?

Stai linistit si nu dispera, ai timp suficient sa faci ceva productiv atat pentru tine cat si pentru ai tai. Problema e sa gasesti ceva care sa-ti placa sa faci pentru o perioada lunga de timp, daca la cariera te referi. Pe mine ma bate gandul sa ma apuc de o facultate si am 33. E bine ca ai conștientizat punctul in care te aflii si ca trebuie sa investesti in tine pentru a progresa. Ai sa fii surprins de ce esti capabil, succestul consta in perseverența.

Cred că asta ai auzit de la cineva că ești un "ratat". Ai abia 18 ani. Ești un tânăr cu toată viața înainte. Eu am învățat la școală și acum lucrez ca agent de pază și nu mă cred un "ratat", ci sunt mândru de mine.

Ai timp sa te mai redresezi, daca esti constient ca telefonul e problema, fa un efort si lasa-l. Poti sa stergi aplicatiile sau sa le pui limite. Daca vrei, poti.

Boss in viata nu eșuezi cand ai 17 ani.
Eșuezi când ai 71 și habar nu ai pentru ce ai trăit, ca ești paralel pana și cu ideea de Dz.
Vezi sa nu ajungi asa, ca eu n-o sa mai fiu aici să-ți atrag atenția.

Trezește-te și tu la 6 dimi și o sa vezi viata mai clar.

Prietene, desi am fost si eu la varsta ta si gandeam similar, hai sa fim putin realisti. La 17 ani nu ai ce sa fi esuat, inca nici n-ai inceput. Nu o zic pur ca pe o vorba de incurajare, vorbesc serios aici, inca nici nu ai inceput!

N-ai dat bacul. N-ai avut vreun loc de munca. N-ai avut nici o relatie de lunga durata. N-ai avut copil. N-ai primit inca nici o responsabilitate majora. Dupa ce standarde e cinstit sa spune ca ai esuat?

Bucura-te ca ai realizat la varsta ta ca esti in urma si poti mai bine! E mult mai bine sa te simti acum ca un ratat si sa fi motivat sa schimbi ceva decat sa te trezesti la 65 ca ti-ai irosit viata!

Statul meu: cauta niste influente pozitive. Daca tot stai prea mult pe telefon, dupa cum chiar tu ai spus, schimba putin lucrurile la care te uiti, ca sa te ajute. In loc sa dai scroll prin clipuri cu balalai cu tatuaje pe gat in masini scumpe si scene din comedii de doi bani, umple-ti feed-ul de lucruri din care ori ai ceva de invatat (in sensul de intelepciune, sfaturi de viata, nu scoala), ori te motiveaza.

Cums stii ca cineva e un model bun de urmat?
- Te incurajeaza sa-ti asumi responsabilitatea pentru proprile probleme
- Te incurajeaza sa gandesti pe termen lung in favoarea solutilor rapide
- Duce un stil de viata moral si cumpatat
- Nu se promoveaza prin metode superficiale/ adica nu il vezi mereu in masini scumpe sau pe plaja aratandu-si muschii in timp ce 10 fete se holbeaza in jur
- Nu incurajeaza violenta, ura sau razbunare fata de nimeni
- Iti prezinta idei si valori care au fost relevante mereu, nu doar ultimele trenduri

In lista asta s-ar incadra psihologii foarte cunoscuti, altetii care si-au incheiat deja cariera, militarii, scriitorii, aproape toti oamenii care au trait acum mai mult de 200 de ani si al caror nume le cunosti (pentru ca, in timp, lumea uita de comedianti, sarlatani, mascarici si balalai, dar cei ce au avut cu adevarat valoare nu se uita).

Nu o sa-ti zic sa nu te simti prost. Simte-te oribil! Cum ziceam, e mai bine sa te simti oribil acum decat mai tarziu. Dar nu uita ca esti si la varsta perfecta la care sa faci o schimbare reala.

Ai 17 ani, nu 40. Erai esuat in viata daca erai in stadiul asta la 40 de ani. Bine, acum nu te culca pe o ureche sa zici ca nu ai esuat si sa continui sa faci aceleasi greseli. Ideea e ca esti tanar si poti sa remediezi situatia. Intr-adevar, ai avut un start prost, dar asta nu te face ratat. Ratat esti atunci cand te dai batut.
Pune mana si termina liceul plus bac-ul, si apuca-te in timpul asta de incercat orice activitate iti trece prin cap. Si unde observi ca te descurci, mergi pe directia aia si profeseaza.
Crezi ca noi la varsta ta eram foarte diferiti de tine? Eram mai la fel. Nu stiam ce sa facem si mai boscaiam si cu baietii pana dimineata. Nu toti, dar majoritatea. Si cine nu o facea si era baiatul lui mami si al lui tati, tot nefericiti erau, pentru ca traiau o viata dictata de societate si nu de iei.
Ma simt tanar eu la 25 de ani si mai fac greseli cateodata, nici nu mai zic la 17 ani . Dupa ce termini liceul si bac-ul, daca ti-ai gasit profesia dorita, mai intai fa o facultate pe domeniul ala, dar daca inca nu ti-ai gasit profesia dorita, angajeaja-te in mai multe locuri de munca pe diferite domenii si vezi unde iti place. Si daca poti avansa, poti sa faci si cursuri sau o facultate de specialitate.
Ai o gramada de posibilitati. Nu poti spune ca esti esuat la doar 17 ani.