Ti-a trecut vreodata prin cap sa te sinucizi?

Chiar daca mi-o fi trecut, inca exist.

Cindva credeam o stupizenie lucrul acesta. Insa grav bolnav fiind, chinuit de dureri, am trecut prin asemenea momente de doua ori, la interval de o luna, si de atunci pot spune ca ii inteleg pe cei ce incearca sa o faca. Intr-un fel, cind dai de o situatie fara iesire, ce te depaseste, e oarecum normal sa ajungi la ginduri de sinucidere. E modul in care scapi usor de toate greutatile ce te depasesc. Eu am scapat si sunt viu, pentru ca atunci m-am rugat la Dumnezeu sa ma scape, si sa imi dea puterea de a merge mai departe - iubeam viata prea mult ca sa renunt la ea asa de usor. Insa daca Dumnezeu nu ar fi actionat de fiecare data in acele doua zile micsorindu-mi durerile, a doua zi, din cauza durerilor ce cresteau mereu, as fi facut-o - era prea mult, nu mai puteam sa duc.

Cui nu i-a trecut?
Doar că nu toţi o şi facem, logic.
Şi, într-un final, pentru ce să o facem dacă avem de gând? Viaţa nu e perfectă nicăieri pe glob, şi nu a fost perfectă nici în trecut şi nici în viitor, iar omul nu e niciodată mulţumit cu ceea ce are chiar dacă aparent pare să ducă o viaţă extraordinară.

Treb sa fii un dobidoc sa te gandesti la asa ceva, mi se pare punctul cel mai mare de prostie pe care poate sa il atinga un om

Da.De muIte ori... Si cateodata ma gandeam (si ma gandesc) serios Ia asta. Da`s prea Iasa Nici macar atat nu pot sa fac...

Pot spune ca am avut si momente din acestea cred ca toti avem aceste "scapari" uneori simtim ca viata este prea nedreapta si ca aceasta metoda ne scapa de suferinta... dar ne scapa de suferinta omeneasca, pe pamant nu si acolo sus unde platim pentru aceste greseli grave pentru ca Dumnezeu ne-a dat o viata sa o traim asa cum este, cu bune, cu rele si sa invatam sa depasim momentul, sa ne resemnam, sa mergem mai departe si sa dovedim tuturor ca suntem capabili sa trecem peste greutati ca avem taria si curajul de a ne infrunta cu orice forma a necazului si ca nu are rost sa recurgi la astfel de metode atunci cand viata ne incearca

Din fericire nu mi s-a intamplat, daca ai astfel de ganduri cred ca ar fi cazul sa schimbi mancarurile, nu manca preparate fastfood sau cipsuri sau alte minunatii, treci pe cele sanatoase, odihneste-te mai mult, nu te enerva din orice.
Cand crezi ca totul se termina, ca toti se intorc inpotriva ta sau daca ai probleme financiare sau probleme in dragoste incearca sa iei lucrurile de la capat pentru ca tu iti faci viata fie ca esti constient sau nu si poate undeva ai gresit asa ca incearca sa remediezi aceea greseala sau treci peste.
O viata ai si pe aia traieste-o!

Da, dar n-am facut-o...
M-am gandit la mama mea...cat o sa sufere
S-a chinuit sa ma nasca.si acu sa se chinuie sa ma lase...

pa-pa
Numai bine!

Din nefericire da, dar numai gandul, si nu intentia.Eram foarte obosita si stresata si m`am gandit ce usor asi scapa de toate.

Non stop si daca stau sa ma gandesc nu e mare inginerie sa o faci si nu e dureros deloc pentru ca trenul nu te iarta. Dar mai sunt cateva vagaboante de care trebuie sa profit si tot aman...

Niciodată... viaţa e uan singură. Şi cu bune şi cu rele, trebuie trătită.

Nu mai stiu, ca am memoria scurta. Tot ce-i posibil sa-mi fi trecut. Noroc ca neuronii mei nu au prea multe conexiuni, deci daca a intrat, a iesit foarte repede neavand de ce se agata.

Am si incercat, de mai multe ori in adolescenta, acum regret ca nu a mers

Sincer, da!

@ dannyjj - Doamne fereste! Nu am pus intrebarea asta pentru mi-a trecut mie vreodata prin cap sau asa. Sunt perfect sanatoasa la minte! In plus daca cumva chiar innebunesc si imi trece prin minte o sa ma gandesc ca crima e un pacat si daca ma omor pemine tot aia e deci nu mersi. Atat timp cat mai am timp sa ajung in rai de ca sa iau bilet doar dus spre iad. chiar daca e mai ieftin!

Am pus intrebarea pentru ca am vazut ca sunt o gramada de persoane aici care se gandesc, sau se gandeau sa o faca!