Daca trebuie sa-l hraneasca, sa-i asigure incalzirea, imbracamintea si muuuulte altele, DA este corect.
Sau poate te intretii singur?
Daca da, atunci alta este situatia.
Într-un fel da, e corect. Însă cu condiția de ai înapoia la un momendat. Dacă, nu îi primești înapoi, atunci nu prea e normal. Doar dacă îi i-a în "împrumut" cum ziceam.
Da, cât timp copilul este în grija și creșterea ei. Copilul să își vadă de școală. Chiar așa, de unde are copilul banii?
Depinde de caz. In mod normal nu e normal sa faca asta fara acordul copilului, dar cum am mai spus depinde de la caz la caz.
Nu.
Ia și tu bani de la ei și spune-le
Pai ce drecu... Tu iei la mine bani? Iau și eu la tine bani
Glumesc glumesc
Problema e că el lua de la ei, inițial în enunțul întrebării a spus asta. Și acum se mira că ei iau de la el.
Salut! Nu este un lucru corect din varii motive.
In primul rand, comportamentele de genul acesta pot afecta pe termen lung relatia, intrucat copilul, in sinea lui, chiar daca nu se importiveste, va dezvolta o repulse fata de parinte, simtind ca acesta ii calca spatiul personal, si nu il trateaza cum se cuvine.
O relatie armonioasa are ca fundatie increderea. De aici pleaca totul. Daca parintele are incredere deplina in copil, nu va recurge la astfel de solutii. Cel mai important este ca relatie este viceversa. Si copilul va avea mai multa incredere in parinte, dezvoltandu-se astfel o relatie frumoasa.
Iar in cazul in care parintele nu are incredere in copil, avand un trecut cu minciuni si alte lucruri de genul, luatul banilor din portofel nu este solutia. Din contra, va amplifica problema.
In cazuto de genul, trebuie explicat intr-un mod clar si prietenos copilului ca nu este bine ce face, iar tinta principala fiind redobandirea increderii, astfel incat tanarul sa nu ascunda fapte importante fata de parinte, ci sa i le marturiseasca pentru a rezolva problema impreuna.
E simplu, daca in momentul in care copilul face o prostie, parintele reactioneaza cu un comportament vulcanic, prin de agresivitate si agitatie, este clar ca a doua oara acesta va ascunde probleme sale fata de parinti. In timp acestea se aduna, si duc la strirbirea relatiei dintre ei.
Pe de alta parte, cand in viziunea copilului parintele este un prieten caruia ii poate dezvalui orice problema, fara sa fie judecat si criticat, relatia va fi una armonioasa si se va dezvolta la cote maxime.
In plus, lasand o suma rezonabila de bani pe mana copilului, acestuia i se ofera sansa ca in timp sa devina priceput in gestionarea banilor, intelegand valoarea reala a acestora.
In concluzie, soluita de a confisca bunurile copilului nu este nici pe departe una recomandata, si pe termen lung isi va lasa amprenta intr-un mod preponderent negativ. Daca copilul trece prin niste probleme delicate specifice varstei, situatia va trebui analizata de la radacina, cautand dezvaluirea cauzelor si prin urmare, gasirea solutiilor. Cheia oricarei relatii este intelegerea, ci nu judecata si critica. Cu principii ghidate dupa acestea doua nu vei ajunge departe in cazurile de genul.
Spor!
Mie nu mi se pare corect. Daca îi ia fără să ceară, este chiar inacceptabil. Mie mi s-a întâmplat să-mi ia sute de lei din portmoneu fără ca eu să știu. Este ok ca ei să îți ceară împrumut bani (mai ales dacă sunt banii din bursă sau propriu câștigați). Dar trebuie să ceară.