De obicei la momente speciale din viata noastra (aniversari, ziua de nastere, un succes in cariera sau personal etc.) ne simtim darnici, ne-am deschide buzunarele sa impartim cu cei din jur din bucuria si succesul nostru. Facem asta din dorinta perfect umana de a fi apreciati, bagati in seama si de a socializa.
Este foarte bine cand ajungem sa fie asta o atitudine de viata, un permanent "modus vivendi". Sa punem mai sus de nevoile noastre, pe cele ale semenilor. Desi pare ca as descrie on profil de sfant, cred ca fiecare dintre noi avem puterea de a fi asa.
Ce crezi ca te motiveaza sa ajuti pe cineva aflat in nevoie? Crezi ca o faci pentru ca esti impresionat pe moment sau pentru ca este modul tau de viata?
Imparte cu noi gandurile tale si mai mult: imparte copiilor orfani si sarmani din Romania din belsugul sau din putinul tau, prin campania anuala ShoeBox - Cadoul din cutia de pantofi.
Hmm a fost acum o luna... Eu cu colegii ne'am apucat sa strangem toti cainii vagabonti si sa le dam de mancare. Dupa aceea am mers cu ei la un centru.
Ieri . Am mers împreună cu colegii mei și cu profesoara de religie la un centru de bătrâni din Hârja . Le-am adus alimente, produse de curățat și am organizat și un moment artistic, cu colinde . M-am simțit foarte bine știind că am adus un strop de bucurie în inimile bătrânilor . Și o să mai merg în primăvară .
Chiar si daca traiesti pur si simplu e un lucru caritabil pentru ca ajuta la :
- ocuparea joburilor
- o fiinta ce exista poate sa faca fapte bune
- se pot face noi descoperiri
etc.
Odata cand ieseam din curtea scolii trecea doua femei amarate, iar una din ele era oloaga si imi ceruse o cutie de lapte si un pachet de biscuiti(ce ne dadea la scoala pe scurt alimente)atunci eu avand ghiozdanul plin pentru ca mie imi place sa le strang i le-am dat pe toate.
Vineri m.am dus la o casa de copii, am dus bani, alimente, haine si jucarii.
Am o colega care nu are prea multi bani si ii dau tot felul de cadouri. Si mai am o vecina care e saraca si hainele care nu mai imi sunt bune i le dau ei (are o fetita). Cred ca este modul meu de viata de a face cadouri.
Am facut cu clasa prajituri si am demarat o actiune in toata scoala cu toti elevi si am vandut prajiturile si toti bani au fost donati la un camin de copii.
Ultima data a fost primavara si am primit de la colegi 6 cornuri si 6 cutii de lapte si o femeie care avea un copil mic cam de 4 ani asa saraci mi-a cerut sa-i dau cornul si l-eam dat pe toate si laptele, stiu ca nu este o fapta asa de mare dar imi era mila de copil asa ca i le-am dat
Buna acum doua zile, am dat din banii mei de buzunar unei batrane sa-si ia 2 paini!
Daca te face sa te simti mai bine, cand o sa miau o sa fiu bogat si o sa fac nu stiu ce lucru caritabil in nu stiu ce campanie.
Azi dimineata,am mers cu toata clasa,cu cadouri si cu portocale,mere, la un camin pentru persoanele cu dizabilitati, mi-a fost atat de mila de ei, se purtau ca niste copii, mai aveam putin si plangeam
In ultimele trei saptamani am "colindat" prin scoala, prin clase si strangeam banuti, haine, alimente sau jucarii, iar in ultima saptamana adica aceasta am facut mers la cumparaturi cu banii stransi din clase sidin vanzarea unor coronite si ornamente si am luat dulciuri, iar apoi am facut pachete copiilor saraci din scoala. m.am simtit foarte bine facand asta si sper sa mai repet experienta:X
Leerix întreabă: