A cui e vina ca "copii la 20 - 25 de ani inca stau cu parintii in casa si nu muncesc? A lor ca sunt puturosi? A societatii ca nu sunt locuri de munca? A parintilor ca ii invata prost? Aici ma refer la faptul ca majoritatea chiar si la 18 ani nu ii lasa pe ei sa faca nimic, poate doar sa spele 2 farfurii sau sa dea cu matura din an in paste, in rest " lasa ca face mama tot ".

Am vazut ca si cei care merg la facultate, chiar daca plec de acasa stau tot pe banii parintilor. Stiu ca vor fi cei care vor zice " pai cand sa munceasca". E imposibil sa nu gaseasca ei macar un 4 ore la zii sa munceasca ceva, dar daca au fite de vedete vor zice " cine, eu? " vazand ca pe aici multi au impresia ca a munci ca barman, ospatar, la casa in magazin sau mai stiu eu ce e "munca de jos". Mai bine sa fii un prapadit care sta pe banii parintilor decat sa faci "munca de jos".

In primul rand asa cum bine zici nu au fost lasati sa se loveasca de viata de mici. Trebuie ca la orice varsta copilul sa aiba niste responsabilitati, cat de mici. Care sa creasca progresiv. Sa stie valoarea banului si de ce nu poate primi ce isi doreste si nu va primi ori de cate ori face scene si se arunca pe jos si plange si etc.
Mai sunt si parintii care atunci cand vor sa faca si copiii ceva le taie elanul ca lasa ca stiu eu mai bine sa fac. Si atunci l-ai ucis pur si simplu.
Unii mai departe in viata se vor teme de orice provocare fiindca n-au apucat sa exerseze acel ceva la timpul potrivit si acum sunt priviti ca fiind incapabili fiindca toti ceilalti stiu sa faca un lucru iar ei nu. Le e greu sa isi faca prieteni si au o stima de sine scazuta. Se afunda in mocirla asta zi de zi.
Mai sunt si parazitii care isi privesc parintii ca pe niste fraieri si care pot face orice vor constienti fiind ca parintii le vor ierta orice. Acestia isi asuma riscul de a pierde orice stiind ca vor fi primiti inapoi si tot ce vor pierde va aparea la loc. Vin cand vor acasa, nu dau socoteala si nu dau doi bani pe parerea parintilor. Parte din faptul ca prezentii nu au fost fizic langa ei sau nu i-au inteles cu adevarat niciodata crezand ca stiu mai bine pentru ei, parte din stiu eu ce alte motive.
Multi parinti au impresia ca e bine sa lasi copilul sa castige la orice joc si sa ii lauzi orice reusita cat de mica. Oricata pozitivitate este in asta, nu trebuie luat la extrem. Copilul trebuie sa aiba simtul competitiei, sa isi doreasca mai mult de la el. Trebuie laudat cand a realizat ceva cu adevarat important la nivelul lui si incurajat si sprijinit in rest, fara a face in locul lui ci doar indrumandu-l.
Am vazut in ultimul timp ca moda asta cu elevii pe banii parintilor cam se duce. Poate mi se pare mie. N-am cunoscut pe cine trebuie. Dar cei mai multi intalniti pleaca pe banii lor, se angajeaza, fac lucrurile sa se miste singuri. Sunt responsabili pentru vietile lor.
Munca te face nobil si este o necesitate in viata noastra la fel cum este si somnul. La fel cum avem nevoie sa fim fericiti.
Depinde acum si ce facultate faci si ce obiective ai. E destul de greu sa faci medicina si sa muncesti in acelasi timp. Dar daca muncesti in domeniul in care studiezi e ok. Le bifezi pe ambele.
Sa fii mama si pe locul doi sa fii student in conditiile in care mai si muncesti mi se par lucruri demne de respect si nu asa de usor de facut.
Nevoia te invata, dar in procesul asta de invatare sacrifici multi oameni si multe experiente.
Mie unul nu mi-a iesit. As putea sa dau vina pe parinti, pe teama, pe societate, pe facultate. Dar astea sunt doar ipocrizii. In cele din urma suntem oameni care fac alegeri. Eu unul nu le-am facut bine.

Si eu ma incadrez in categoria asta.dar din cauza depresiei eu nu am reusit sa termin liceul la timp si acum inca ma duc la liceu...Dar cred ca de vina este si societatea dar si modul in care parintii isi educa si cresc copiii... poate 50% -50%.Oricum nu cred ca este o rusine sa stai pe banii parintilor atat timp cat esti dornic sa inveti deja sau incerci sa iti cauti un loc de munca, inveti, faci cursuri, facultate etc.
Totusi eu probabil o sa fac o facultate si tot pe banii parintilor o sa stau pentru ca vreau sa ma concentrez doar pe facultate, sa nu o fac degeaba.Nu sunt de acord sa inveti la facultate dar si sa muncesti...ori aia ori aia. Daca faci un lucru fa-l bine.
Oricum la ce variante si posibilitati ofera Romania tinerilor as zice ca societatea e de vina in mai mare masura...la scoala inveti doar lucruri teoretice (in mare parte) si lucruri practice mai deloc.iar cand termini liceul nici nu esti orientat deloc si inca ai nevoie sa inveti, sa te perfectionezi sa te orientezi, sa iti stabilesti obiectivele...Societatea si educatia romaneasca e de vina in mare parte, totusi si tinerii de 20-25 sun vinovati, dar intr-o mai mica masura.E doar parerea mea.

Cel mai tragic e cind stau acasa SI MUNCESC, dar nu isi permit nici macar sa se mute la gramada intr-o chirie, de rata la ceva a lor neputind fi macar vorba. Pe de alta parte, e si timpenia de sorginte comunista a astora in varsta care nu stimuleaza copiii de mici sa gindeasca, sa munceasca, sa invete ce e aia munca. La noi ii vezi pe toti cu "nu, nu poti sa muncesti daca nu ai 18 ani" de parca la 18 ani iti faci brusc un level up si capeti toate deprinderile pe care efectiv nu ai fost lasat sa le dezvolti. La noi majoritatea celor de 18 ani habar nu au sa isi administreze un buget, habar nu au sa planifice pe termen lung, nu stiu sa isi negocieze un salariu, practic nu au habar pe ce lume se afla.
P.S. Cunosc milionari in euro care spun saru'mina femeii de servici de la firma, una dintre cei peste 1000 de angajati ai familiei. La fel cum cunosc idioti ajunsi manager calcind pe altii pe cap si care dupa aia se rastesc la toti aflati "sub ei". Fitele se dezvolta in special atunci cind nu ai habar ce e aia munca si nu valorezi omul pentru efort ci pentru cit face.

Si eu stau cu parintii de ce? pai sa vedem stau in meine liebe Romania cea de toate zilele si aici chiria in orasul meu cel vestic pe luna trebuie sa platesc 200 de euro nu vb de vreun confort nici vorba abia ai o camera si o bucatarie in banii astia, numai spun ca la inceput dai chiria inainte pe 2 luni, si salarul este de cam 1000-1500 de ron per luna,nu-mi permit sa dau jumatate din banii astia pe chirie nu-mi permit,cei care ma judeca traiesc in alta romanie,nu mias permite haine,mancare, electronice, scoala, cursurii daca as sta intro chirie asta e adevarul

Depinde cum stai sa pui problema.
Cea mai importanta intrebare e, unde sa muncesti, sa ai salar decent si sa fii apreciat?
Asta e problema, personal nu m-ar deranja sa lucrez undeva la "munca de jos" dar cel putin sa stiu ca sunt apreciat si pentru aia, si ca nu am un sef care isi tot da aere si chestii.
Dar asta e destul de greu de obtinut, si sincer sa fii, cinte te angajeaza pe tine fara experienta? Doar aia care vor sa se imbogateasca depe spatele tau, pentru 800 de lei sa stai sa fii calcat in picioare de sef si sa-ti-se mai puna in spate si alte probleme (ilegalitati facute de catre angajatori, puse pe spatele angajatilor, la asta ma refer), chiar nu merita.
Dar intr-adevar exista si alte variante.

In mare parte toti factorii contribuie la chestia asta. Parinti care ii cocolosesc, lenea, societatea, faptul ca joburile sunt prost platite. Nu este un anumit factor sunt mai multi.

Insa la o singura chestie te voi contrazice si anume faptul ca daca esti la facultate chiar daca gasesti un part-time de patru ore nu reusesti sa te intretii singur din alea patru ore. Majoritatea studentilor lucreaza, dar daca lucreaza full-time atunci da, pot pleca si se pot intretine, dar nu prea mai apuca sa dea pe la facultate, pica la taxa si banii castigati se duc pentru platirea facultatii la care abia ajung, iar cei care gasesc part time, salariul este de vreo 4 milioane pe luna sau ceva de genul asta, iar astia stau cu parintii pentru ca pur si simplu nu te poti intretine singur doar cu atata.
In Belgia te poti intretine destul de usor singur cu un job part-time. Mergi o singura zi pe saptamana dar nu platesti taxe deloc pe salariu, asa ca se castiga suficient pentru strictul necesar. Plus de asta poti combina mult mai usor o zi pe saptamana cu restul zilelor de cursuri. Problema la noi este ca societatea nu prea este orietentata spre studenti.

Nici parintii dar nici societatea.Ci sistemul.Numai dupa 18 ani sau 16 ani imi pare, ai voie sa trimiti copilul la munca.Ma confrunt cu un proces in care sa iau doi gemeni in plasament. Dupa cate mi-a spus asistentul social la prima vizita la domiciliul meu investigand conditiile, copii trebuie sa aiba conditii made in west. Adica ce inseamna asta? Camera separata pentru fiecare copil mobilata si utilata, cu tv, calculator etc.baie,dus si cada,toileta. Made in west,ce mai? Dupa asta,la fiecare doua luni,control al asisyentului social, in care se verifica printre altele si daca i-am injurat, batut sau pus la munci. (Am avut tupeul sa ii zic acelui asistent social ca daca prind copilul cu tigarea in gura, pot sa-i ofer si o cafea in loc de o palma parinteasca?"Raspunsul a fost, nu ai voie sa il bati.Copilul constient de asta, ca e liber sa faca ce vrea pana la 18 ani, fii sigur ca nu mai iese om din el. Deci sistemul, pana la 18 ani ii ofera conditiile necesare pe spinarea parintilor, netinand cont daca, cel ce vrea copii in plasament are sau nu cazier.(Ceea ce cred ca e strict necesar in astfel de cazuri).Sau daca sunt scandalagiu sau cu cine stie ce boli.Nu,asta nu intereseaza sistemulș.Te intreb, daca eu ii ofer astfel de conditii pana la 18 ani,ce fac cu el dupa ce face majoratul, daca el nu stie sa bata un cui? Vine vremea cand i se scoala si alearga dupa fete, atunci e prea greu sa-l mai inveti ceva. ceausescu in schimb, la scoli baga ore de lucru manual, la tara era ora de agricultura unde dupa cls a 5-a toti copii luau grebla si greblau prin curte.Si nu a murit si nu a fost osandit nimeni. Raspunsul este sistemul este de vina.

E atat vina parintilor ca i-au obisnuit prost cat si a copiilor pentru ca sunt niste putori nesimtite. )

Esti frustrat doar pentru ca unii pot fi intretinuti bine mersi de parinti. Ori mi se pare si normal daca fiecare vrea sa se chinuie in facultate (mai mult extra-curricular) sa ajunga cineva si undeva anume, sa lucreze ce le place, a absurd sa lucreze „de jos" doar ca nu iti convine tie ca parintii altora au bani. Deci sa lucreze de dragul de a lucra ceva, fiindca in viziunea ta sunt oameni ca lumea ca isi fac si ei chiar niste bani de Coca Cola.

Normal ca rationamentul tau fixat si eronat nu se va schimba vreodata. Nu stii tu ce inseamna sa treci printr-o facultate grea si sa lucrezi intr-un domeniu inalt. Tu ramai in continuare si strange bacsis si mai fa-ti 3 case din el in Italia.

Si unele facultati, mai ales Politehnica are orar de tot rahatul. E facut dinadins ca sa nu poti sa-ti iei macar un part-time. Ferestre aiurea, ore dimineata, apoi si seara. Cine stie despre ce vorbesc imi va da dreptate.

Deci nu vad de ce un programator ar lucra mai intai la shaorma pana termina facultatea doar fiindca crede Endoryus ca de la 18-20 de ani n-ar trebui sa-ti mai dea parintii bani, de parca e mai bine ca parintii sa prapadeasca banii pe concedii in loc sa-i investeasca in copiii lor sa ajunga cineva.

E adevarat ca munca te face om, te innobileaza, dar una e sa fii ITist si faci ceva cu pasiune, creezi ceva, nu doar iei un salariu, alta e sa fii shaormerist facand aceeasi shaorma si unicul scop e sa muncesti doar ca sa iei bani. Ei bine, munca nu inseamna doar bani decat pentru omul mediocru, cum zicea si hahalera de Coquina mai inainte la adresa lui Bacemi.

Am tot respectul pentru cine e in stare sa-si gaseasca un job si sa se tina si de facultate, daca job-ul e in domeniu si daca parintii chiar nu-si permit sa te tina in facultate, dar daca isi permit, iar tu sa muncesti doar de dragul de a munci ceva, nu-s de acord. E ridicol.
Acum, scuza-ma, ma duc sa curat WC-urile de la etajul 2 din cladirea corporatrista in care lucrez.

Acest cont va fi suspendat in 3, 2, 1