Acum 5 minute (in timp ce ma luptam cu plictiseala si cu lipsa de somn) am gasit un articol care suna cam asa "Elev din Pitești, traficant de droguri, denunțat la DIICOT chiar de către tatăl său, profesor cunoscut în oraș". Ideea e ca tatal lui l-a turnat la politie cand i-a gasit drogurile acasa, iar acum cica risca 7 ani de puscarie. ( http://stirileprotv.ro/......-orac.html ).
Din curiozitate am intrat sa vad si comentariile, iar lucrurile stau in felul urmator: unii considera ca tatal a facut bine, ca asa se va indrepta, ca e un om corect si a salvat alti oameni de la "moarte", (cum zic ei; tipul avea niste lsd si metamfetamine), altii zic ca niciodata nu si-ar denunta propriul copil indiferent de orice si ca ar gasi o cale mai buna de a il aduce pe drumul cel bun, ca ar gasi programe de educare, ca l-au distrus pe viata urmand sa faca puscarie la 19 ani, etc.
Intrebarea mea pentru voi este ce credeti despre aceasta situatie? Ce ati face in locul tatalui? Considerati ca a procedat corect?

Te gandesti prea mult la tine de aia nu poti dormi, revenind la intrebarea ta, consider ca a facut bine

Initial cand as afla ca se ocupa cu lucruri din astea as incerca sa il aduc pe drumul cel bun dar daca el ar continua si nu ar vrea sa renunte pana la urma chiar si copilul meu sa fie trebuie sa primeasca o lectie cumva deoarece trebuie sa stie ca nu este el zeul universului si se poate juca cu viata lui a mea si a altor oameni...
In fond asa am descuraja cumva oameni care le sufla in fund tuturor smecherasilor razgaiati care considera ca totul li se cuvine si nu vor sa munceasca sau sa invete pentru as castiga painea ci calca peste cadavre si distrug vieti pentru bani lor de buzunar.In ziua de azi omul nu se mai gandeste ca daca distruge tot din jurul lui de la oameni la animale si natura ca sa fie el stapan in curand nu o sa mai aiba peste ce si ce sa stapaneasca

E foarte important ca niciodata sa nu judecam fara sa cunoastem cazul indeaproape.
Sunt unii care folosesc aceste substante si care au mers atat de departe incat nici dragostea celor dragi nu-i mai poate salva.
De aceea pana la urma se apeleaza si la aceasta ultima solutie.
Exista insa si situatia ca tatal sa nu-si iubeasca fiul. De regula cadrele scolare sunt foarte exigenti chiar si in propria familie si nu cunosc o alta medota de educare in afara de ce-a comunista. De regula dragostea este un cuvant si un termen care ii deranjeaza si la urechi si la inima.
Tocmai de aceea nu putem sa judecam decat dupa cum ne "izbeste" ochii. Trebuie sa ramanem pe teren neutru mereu; si daca judecam sa o facem cu dragoste. Altfel, suntem mai rai decat decat pe cel care il condamnam. Nu degeaba Domnul Hristos a spus:
"Sau cum poti sa zici fratelui tau: "Frate, lasa-ma sa-ti scot paiul din ochi", si, cand colo, tu nu vezi barna din ochiul tau? Fatarnicule, scoate intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau." (Luca.6:42)

Dacă aş fi fost în locul tatălui nu l-aş fi denunţat.
E o chestie subiectivă, dacă el crede că a procedat corect atunci e bine.

Cine suntem noi sa spunem ce este corect?
Este o situatie riscanta deci toate alegerile pe care le faci iti aduc anumite avantaje dar si dezavantaje.

Acum depinde de fiecare ce prefera...
Sunt de parere ca tatal a procedat corect. Se iese foarte greu dintr-un cerc de genul, iar sistemul nostru te ajuta de nu mai poate.

Deci, decat sa am un fiu mort prefer sa am unul care ma uraste.

A procedat corect, vorba aia justitia e oarba. Totusi nu stiu daca as actiona la fel, as fi sever, dar nu cred ca mi-as dat copilul pe mana DIICOT.

E usor sa vorbim acum, dar daca am fi cu adevarat in acea situatie nu am sti ce sa facem... Ideea este sa alegi corectitudinea.
Poate tatal i-a facut chiar un bine. Poate copilul avea sa ajunga dependent si sa-i influenteze pe ceilalti. Nu cred ca l-a distrus pe viata, poate i-a salvat viata, cine stie.

Mda,nu citeste nimeni articolul dar raspund toti.

Deci tatal s-a dus la politie cu acele plicuri de droguri,le-a cerut ajutorul sa il scoata pe acel baiat din grupul din care facea parte :
"
Tot avocatul Adrian Georgescu a mai susţinut faptul că "Untaru Mihnea a încercat să iasă în mai multe rânduri din acest mediu, însă nu a reuşit. DIICOT nu a făcut nimic, din contră l-au găsit vinovat
"

Tatal sau s-a dus la politie, nu l-a denuntat,doar s-a dus cu acele plicuri, i le-a aratat celor de acolo cu scopul nu de a-l baga dupa gratii ci de a-l ajuta sa iasa din mediul in care s-a bagat, nu s-a gandit taica'su " ba, ma duc sa pun politia pe el,sa il urmareasca ".
Nu,nicidecum.
Dar,ce au facut "aparatorii " nostri? L-au urmarit,au aflat ei ca acest copil a vrut sa iasa din acea grupare DAR nu l-au ajutat cu nimic, nu l-au inteles cum trebuia sa o faca,ca totusi se intampla in viata sa te bagi in anumite chestii apoi ai nevoie de ajutor sa iesi din ele,nu?
Ei trebuia sa inteleaga ca e peste puterea lui de a iesi singur din asta si aici trebuia sa intervina ei sa il ajute.
In schimnba,cum am mai zis,l-au acuzat si acum urmeaza sa faca puscarie.
Tatal nu a stiu ce face, a avut alte intentii, presa l-a pus in lumina proasta ca deh, mai multi cititori au org@sm cand citesc chestii de genu, sa se mire prostii " vai! dar cum?! " si nu stiu ce, e vorba de un om de pe perioada comunismului cred, tatal lui, nu prea a stiut ce urmeaza, nu ca a facut-o intentionat cum se intelege din titlu.

Eu nu as face ce a facut ala. Bun, rau. E copilul meu.

Acum sau mai incolo, directia era aceeasi, nu stiu daca as fi anuntat politia, cred c-a fost si-un gest de frica: "Decat sa-l gasesc spanzurat prin padure sau sa mi-l omoare altii, mai bine anunt politia." Cred ca discutam cu el astfel incat sa inteleaga, ii mai aplicam si-o bucata naibii sa se potoleasca, daca n-avea niciun rezultat, asta e, politia.

Nu stiu ce sa zic, depinde de caz. Poate tatal stia de problemele cu drogurile, nu erau la primul incident si s-a gandit ca asta ar fi o solutie definitiva. In toate cazurile, este o decizie grea. Mi se pare corect ce a facut, dar nu stiu daca as putea sa fac si eu asta. Relatia dintre ei este cam compromisa oricum

Nu laș fi turnat la politie! cit de rau el n-ar fi, este fiul meu, mai bine discutam cu el.

În locul tatălui? În nici un caz nu l-aș denunța, oricat de încapătanar a fi aș încerca să il consiliez psihic si moral, aș încerca tot felul de metode de a îl readuce la normal chiar si în situația în care m-ar ignora dar nu i-as face rau copilului meu niciodat denunțândul deoarece de la pușcărie va ieși cu mintea spalata și cu un caracter jegos de indractor cum nu s-a mai pomenit.

19 ani? cand ai spus elev ma gandeam la unul de 12. In cazul acesta va fi mult mai simplu, ii spun ca va ajunge inchis daca nu inceteaza cu prostiile si l-as da afara din casa. Nu vreau sa ajung impuscat de "prietenii" lui, ca nu s-au inteles cumva si sa ne faca vizite. In acelasi timp cine stie... n-am copii inca si nu pot sti cum va fi. Tot ce-i posibil sa reactionez complet diferit.