Am 19 ani si m-am hotarat sa-mi iau viata in maini pentru ca parintii mei sunt exagerat de posesivi. la varsta mea ma vad cu prietenul meu o ora pe zi si aia pana in ora 9. de pasti voi pleca de acasa ma voi muta cu iubitul in chirie, parintii mei cred ca voi merge cateva zile la munte. insa vreau sa le spun ca de fapt am fugit dupa ce reusesc... nu am idee cum sa le spun, cum sa-i fac sa inteleaga ca nu pot sta cu ei. asa vrea niste sfaturi din partea voastra

Am uitat sa mentionez ca o sa ii anunt, de ce am facut, prin telefon

Dragi parinti, va multumesc pentru ca m-ati nascut si ati avut grija de mine dar a sosit clipa sa zbor de la cuib.M-am hotarat sa ma mut cu iubitul meu cu chirie.Pe langa faptul ca sunt majora si pot face asta, vreau sa va spunca ati contribuit si voi la acest gest al meu.Si le enumeri problemele care ti le-au facut.Eu zic ca la 19 ani poti lua viata in propriile maini. Dar inainte de asta sa stii ca viata nu e asa de usoara. trebuie sa te gandesti mai intai daca ve-ti reusi macar chiria so platiti. Apoi cate si mai cate trebuie pentru a tine o casa, masa etc. Din partea mea, mult succes.

Asculta. Stiu ca te-ai saturat dar, ei te iubesc mult ia-ti inima in dinti si spune-le ce ai pe inima Funda?

Eu zic sa le spui inainte sa pleci. Chiar daca sunt posesivi, sunt parintii tai si nu cred ca iti doresti ca vreunul sa sufere un soc sau sa se ajunga in spital din cauza asta. Iar mutatul asa brusc undeva fara o sursa reala de venit nu va fi o bucurie nici pentru tine si nici pentru iubit.

Intrebarea este: ai si mijloacele materiale pentru a-ti lua viata in maini? Ai o slujba?

Pentru ca este foarte usor sa spui "imi iau viata in maini", dar mult mai greu de realizat in adevaratul sens al cuvantului.

Daca vei depinde in continuare de banii parintilor sau ai altcuiva, nu se cheama ca esti pe cont propriu, si te poti trezi in situatii foarte grele.

Si eu si iubitul meu lucram, avem cu ce sa ne intretinem. nu asta ar fi o problema.

Daca parintii tai chiar sunt atat de posesivi pe cat spui,lucrul pe care doresti sa il faci este unul destul de indraznet,cu toate astea,in primul rand este nevoie sa te gandesti bine inainte sa faci ceva gresit. Daca veti merge in chirie,credeti ca veti reusi sa va intretineti pe amandoi? Veti reusi sa va organizati o viata cat de cat stabila? Iar daca aceste probleme sunt deja rezolvate,tot ce lipseste sa faci este sa il iei pe prietenul tau de mana, sa va prezentati la parinti, si sa va exprimati propunerea, discutand cauzelele deciziei tale, asteptarile pe viitor...pana la urma esti majora, ei nu te mai pot obliga sa stea cu ei.Iti tin pumnii, anunta-ma cum a decurs :-)