Înainte îmi doream să devin profesor, mi se părea interesant! Însă acum, nu mai sunt atât de încântată de această idee, pentru că urăsc copiii!
Sunt de acord cu asta. Imi doream sa devin pictor, scriitor, detectiv sau sofer (asta probabil din cauza tatei). Inca am preocupari legate de domeniul artistic, dar sunt constient ca este foarte dificil sa faci din asta o cariera sigura.
Buna!
La mine a fost simplu: am zis "sotie de barbat cu vapor" si am ramas ferma pe pozitii un an sau doi din cate mi-a povestit familia
Dar tu?
Te pup
Eu infractoare şi apoi astronaută
Designer de modă, apoi actriță, apoi am învăţat să scriu şi voiam să fiu scriitoare. Acum îmi doresc să lucrez printr-o bodegă în Finlanda ca să am timp să scriu şi să desenez rahaturi şi să întâlnesc tipi sau tipe cu păr lung şi înclinații spre BDSM. Mda, cred că eram mai ambițioasă când eram mică.
De mic am vrut să fiu medic, și încă mai vreau.A apărut de nicăieri dorința asta, și sunt sigur că nu e ceva trecător.
Pana pe la 6 ani ma atragea gimnastica. Dupa am vrut animator ori designer...iar apoi biolog marin, dar am renuntat si la asta pentru ca nu stiam sa inot.Ce scuza penibila, ahaha.
Da
Aceeaşi problemă şi la mine. Bine, pe lângă faptul că nu ştiam (încă nu ştiu) să înot, am descoperit că îmi era şi frică de adâncurile apelor...
Probabil e doar din cauza ca nu stii sa inoti si apare nesiguranta(e si cazul meu, heh).
Pe mine ma sperie mai mult schimbarile alea de presiune si accidentele care apar la decompresie decat adancimea in sine.
...No, mă simt ciudat şi când mă uit la imagini din adâncuri, unde peste tot e întuneric, apă, vietăţi marine, alge...Bine, e posibil să fie şi din cauză că am avut o experienţă nasoală la ştrand când eram mai mică.
Eu am vrut baterista intr-o formatie. Am ramas doar cu, cantatul la tobe, in camera mea. Acum, nici nu vreau mai mult de atat.
Marfă
Canti la tobe?
Yep.
Foarte tare, norocoaso
misto poza
Multam fain, fad! Mno, cum mai esti? n-ai mai intrat pă ask.
Multe. Copil indecis, încă sunt.
Biolog marin, pictoriţă, medic chirurg, ilustrator de cărţi...
Sa devin una cu arta de a picta si sa ma mult in Anglia (ma atragea foarte mult accentul lor dar inca ma mai atrage si nu numai).
Cand eram foarte mica imi doream sa ajung ceva gen procuror\detectiv particular cand am mai crescut mi-am dat seama ca detectiv particular e cam improbabil sa ajung procuror...nee, asa ca m-am decis ca vreau sa fiu medic legist, dar am abandonat si ideea asta. acum vreau sa lucrez in domeniul IT...
In copilarie imi doream sa devin chirurg sau diagnotician...peste 2 ani voi fi inginer constructor! Planurile/visele copilariei de cele mai multe ori sa transforma radical odata cu maturizarea si intelegerea rationala a realitatii.
Prima meserie care mi-a venit in minte cand eram mica era de popa. Nu stiu de ce, poate din cauza faptului ca preotul era extrem de inalt ( 2 m si ceva ) si eu eram o mogaldeata de nici un metru. Cred ca eu credeam in perioada aceea ca daca am sa fiu popa voi fi extrem de inalta. Credeam ca acela e singurul lucru care trebuia sa-l fac, sa fiu inalta!
Cand eram micuta imi doream din tot sufletul sa devin politista. Mi se parea cea ma banoasa, si potrivita meserie pentru mine. In momentul de fata pot spune ca m-am inselat. Am de gand sa studiez avocatura. Tu?
anonim_4396 întreabă:
RedFantasy întreabă:
Utilizatoare123 întreabă: