Am o intrebare, de ce oameni sunt asa de rai, sau au fost? Ce ma face sa spun asta? Pai... uitati aici: http://www.youtube.com/watch?v=WWVKaYtxlns&feature=relat ed
Un raspuns...
Răspund și pentru tine și pentru Paulla și pentru cel cu întrebarea, la pachet.
Natura umană nu există. Sunt doar tipare comportamentale specifice fiecărei epoci, și toate țin de educație și nimic mai mult și aceasta urmează un drum evolutiv (să zicem). Paulla a dat exemplu cu romanii și distracțiile lor și da, oamenii de atunci erau mult mai toleranți la masacre, brutalități, însângerări, le trezea curiozitatea, îi înfierbânta, îi aducea în pragul paroxismului. Asta fiindcă educația lor asta le era și conștiința răspunde, la fel, după cum îi dictează educația. Aceasta, în timp, se rafinează, se ascute, devine mai pătrunzătoare și mai intolerantă la aceste distracții parcă prea din topor, bardă, suliță și spadă - d-aia azi, nu din pudoare, ci din toleranța mai scăzută față de astfel de manifestații care atunci era aclamate cu urale, dintr-un simț civic mai avansat, găsim încă savuroase vărsările de sânge, dar nu în cantitățile și gradul delirant de sadism caracteristic perioadei de atunci. Colosseumul a fost înlocuit de WFC, care nu e nici pe departe la fel de sângeros ca strămoșul său, dar care satisface în aceeași măsură setea aia de sânge și violență despre care vorbiți. Esența a rămas, e adevărat, dar omul are nevoie de o doză mai mică decât atunci fiindcă s-a mai dezbărat, a mai scăzut gradual pe scara primitivității, comparativ cu acele vremuri. E mai sensibil acum, din toate punctele de vedere.
În al doilea rând, nu poți stabili o natură umană, judecându-i omului doar reacțiile în situații de criză, mai mult, situații cu care foarte rar și foarte puțini oameni ajung să se confrunte. Dacă e o trăsătură care merită să fie atribuită firii umane, aceea e elasticitatea. O viață de om nu ajunge pentru auto-cunoaștere, mai ales cu regimul (auto-)impus casă-serviciu-casă, prin urmare, să reduci omul la creatură însetată de sânge a cărei singură datorie e să își înfrâneze aceste porniri trădează o abordare iresponsabilă și chiar un strop voit malițioasă. Suntem mai complecși de atât, păcat că lumea în care trăim nu ne dă șansa să arătăm asta.
Da, e dovedit chiar științific că omul simte o ușurare, chiar ușoară fericire care derivă din constatarea nefericirii altora, în special a celor pe care, până atunci, îi vedea mai sus decât el, mai fericiți și mai împliniți. Chestia asta, pe nemțească fie zis, se numește "schadenfreude". Dar, la antipod și nu chiar, există și sentimentul ăla de eliberare și împăcare cu sine, după ce am oferit o mână de ajutor cuiva. O mostră de altruism-egoist, dar ce mai contează? Ne simțim bine după ce întindem o mână de ajutor, după ce facem un bine.
Mengele era un bolnav pe care tu încerci să-l tranformi într-un sărman genetician curios. Omul absolvise o școală special ca să știe că nu poți schimba culoarea irisului injectând colorant în el, nu mai era nevoie să experimenteze asta pe viu. În legătură cu restul masacrelor îți dau perfectă dreptate, dar de aici până la a spune că Mengele a simțit doar chemarea meseriei și a trebuit să-i dea ascultare sunt de traversat vreo 7 mări, 7 țări, cu 7 frunze.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Pentru ca asa ne este natura. Oricat ar incerca unii buni samariteni de carton sa nege rautatea ancestrala si ereditara a omului, parerile lor sunt nule si neavenite.Sunt niste cotloane bine-dosite in mintea omului, care il fac sa aprecieze rautatea si sa intre in frenezie si beatitudinea ei, violenta ne este sange, cruzimea la fel, desi se spune ca suntem o specie evoluata, actualmente suntem paria oricarui lant trofic vrei tu.Nu cred ca ar mai trebui sa existe atatea intrebari,care sa ii faca pe oameni sa para prea rai,toti suntem rai,doar ca unii nu vor sa recunoasca,si isi spoiesc fata cu machiaje ipocrite de filantropi,umanisti si protectori,cand,de fapt,in oricine exista gena asta scelerata de fanantici si suporteri ai violentelor, crimelor, sangelui, matelor imprastiate si altele.
Apropo, aici, tu ne-ai servit o portie zdravana de indoctrinare pro-semita.Era normal ca Mengele sa faca experimentele ce le-a facut,era medic, si se ocupa de genetica, testele pe animale nu puteau da roadele(si nu pot nici acum), precum cele efectuate pe oameni, si cum era un surplus de evrei, era si normal ca el sa experimenteze pe ei.Prea mult tam-tam pe seama Holocaustului.De infestarile mondiale cu Agent Orange nu zice nimeni nimic? De toate plantele si sistemele egologice distruse de criminalii agriculuturii,Monsanto,nu zice nimic,atat timp cat actiunile lor reverbeaza,si ne afecteaza tuturor sanatatea? De delirurile lui Mussolinni, Stalin, Mao sau ale nord-coreenilor nu zice nimeni nimic? De razboaiele sfinte trepanate purtate de americani, ce ucid mii, sute de mii de oameni pe motiv ca sunt "talibani si insurgenti" nu zicem nimic?
Astia care mai treceti pe la intrebare, meditati la urmatoarele versuri: "Tragedy fills me like no other.It's no fun 'til someone dies.Don't look at me like I am monster.Frown out your own face,but with the other,stare like a junkie into the TV,stare like a zombie [...] Why can't we just admit it?"(Tool,Vicarious)
Rautatea ne este sange, singura noastra datorie este s-o infranam pe cat putem, si daca nu putem scapa de ea, macar s-o facem rationala, si nu irational-frenetica, pentru ca atunci o predispunem la trepanatii cumplite.
Răspunde
Existenta naturii umane este negata doar de cei ce cred ca suntem specia aia evoluata, despre care se tot vorbeste, insa umanitatea in general, si comportamentul lor in certe situatii, sunt umflate cu pompa.Natura umana este insasi constiinta,independenta de vremuri,dar mai ales de trenduri, e inviolabila, singurul lucru ce o poate aliena si indruma pe cai aiuratice, este fix omul. Tiparele de care tu vorbesti sunt simple trenduri, ca lumea asculta acum 200 de ani Beethoven si Mozart era un trend, nu natura umana, trendurile se schimba halucinant de repede, direct proportionali cu numarul trendsetterilor.Natura umana,well,nu ai cum s-o schimbi,e ceva soi de constiinta comuna,element coagulant al tuturor oamenilor.
Surpriza, si contemporanii, modernistii sunt toleranti la masacre, doar ca nu se bucura la ele decat o parte foarte bine dosita a subconstientului lor, acum beatitudinea a fost inlocuita de impasibilitate.Acum masacrele se condamna, dar omul e in esenta tot un salbatic, ceva din el va fi mereu intr-o betie de simturi cand vede cruzime si alte asemenea.
Tin sa te contrazic.In Colloseum sau in orice alt astfel de amfiteatru stiai o treaba,te duceai sa vezi un spectacol cu iz de macabru, vedeai si grandoarea Imperiului. Spre deosebire, WTC a fost cu adevarat ziua infamiei, cum zicea Frank Roosvelt de Pearl Harbour, acolo americanii si-au omorat 2184 de cetateni legitimi,fara sa cracneasca,doar pentru a avea un bun motiv de a ataca Afgahnistanul."Le e ciuda pe libertatea noastra". Bush,Rumsfeld,Colin Powell,va bateti joc de bunu' simt? Atunci a fost condamnat evenimentul unanim,dar au existat niste baieti care isi frecau mainile de bucurie ca pot sa-si intinda tentaculele unde vor ei.
Omul e mai sensibil,insa doar cazual. Daca s-ar organiza o executie publica de tigani sau de unguri(bine,la unguri atingem un punct mai sensibil) intr-un oras din Romania,multi ar aproba un asemenea eveniment,nu ca or fi niste primitivi ce nu s-au dezbarat de carnalul violentei,ci pentru ca ceva din subconstientul lor are declic,si realizeaza pe de-a intregul, ca voiau, intr-un anume fel, ca asa ceva sa se intample.
Eu ma refeream la natura omului in cazurile de cruzime si violenta exagerata aratate, de aceea am adus in discutie si cantecul de la Tool.Toti vedem la un moment dat episoade de cruzime si violenta nefondata, desi la scara mica, insa depinde de cunoasterea cazului de catre noi.Omul,ca fiinta, este rau, asta din cauza statutului sau.De auto-cunoastere ai timp, daca nu il ocupi cu nonsensuri si servici-casa-Carrefour-servici-casa-Real.Nu reduc omul la acea caracteristica spusa de tine, dar este una din caracteristicile lui.Am mai explicat care e parerea mea in cazul asta, nu cred ca este nevoie sa ma repet.Insa omul se simte relativ mai bine, are o crestere a respectului de sine, cand ii vede pe altii inconjurati de negativism, chiar si de agonie.
Nu ai cum sa nu simti usurarea aceea, decat daca esti programat mental sa respecti un anumit pattern de gandire si toleranta.Va simtiti bine cand ajutati pe cineva,pentru ca va satisfaceti ego-ul acela,si cand simti ca faci chestii filantroape,ego-ul creste mai ceva ca Anthony Davis in ultimul an.
The human is playing God,regardless of his state and will
Nu puteti sa va abtineti sa fiti niste infatuati cu simt de altruism si buni samariteni,cand doar hraniti egolatria din voi,de aceea ajuta oamenii,sa-si mareasca self-esteem,si sa faca pe jongleri cu destine, prin actiunile lor; cam trasa de par metafora, dar se potriveste.
Mengele era bolnav prin practicile lui, insa nu ii poti minimaliza meritele. Daca zvonurile sunt adevarate, Mengele e singurul om care a gasit formula infailibila de a avea gemeni.Era si nitel nebun,ca mai toti care au avut functii importante in Das Dreite Reich,da' prost nu era,n-am zis ca a simtit chemarea meseriei,dar din moment ce ai oameni ce pot fi dispozabili,chiar daca nu e etic si deontologic,de ce sa nu experimentezi pe ei? Mendel, amaratul de el, avea niste boabe de mazare, Josef avea cati evrei ii poftea sufletelu', sa descopere tainele geneticii.Si asta e cunoscut, testele genetice pe animale sau alte fiinte nu prea au efectivitate, mai ales ca trebuie sa facem o paralela la om, odata cu acele teste.
Răspunde
Văd că vorbim amândoi același lucru, doar că folosim alte cuvinte. Am fost grăbit când am negat o natură umană, chiar mă gândeam să șterg afirmația aia, dar am zis să nu fiu ipocrit și să-mi asum vorbele. Vezi că ai citit greșit, nu am zis WTC, ci WFC.
Cu testele pe oameni n-am cum să fiu vreodată de acord, chiar dacă se practică constant, atât ascuns de ochii noștri, în spatele ușilor închise, cât și pe față, noi fiind cobaii, și oricât de mult ar contribui la sporirea cunoștințelor, înțelegerea psihicului și organismului uman și social și avansului științific. Și dezaprob orice act de alienare. Îți recomand filmul The Jacket, cu rolul principal interpretat de Adrien Brody, tipul care a jucat și în The pianist.
Sincer,nu stiu cum vorbim de acelasi lucruri, cand tu spuneai, in prima faza, ca natura umana nu exista si ca oamenii s-au civilizat.Frown out your one face,vorba lui JMK,solistul Tool,lucru valabil la rasa umana; i-a fost bagata in cap, dpdv al presiunii sociale si mediatice o idee cum ca "buei, cruzimea e naspa, daca o sustii, mori dracu de nenoricit"-a se observa sarcasmul si ironia.Insa,undeva in niste cotloane,cum am mai zis in precedentul raspuns,e ceea ce la Freud se numeste Thanatos parca,latura rea a umanului,sau Death Drive,in conceptia sociala,pofta de a vedea moarte,distrugere si tot ce cara dupa ele.
Totusi,ce poate fi WFC,ca nu-mi vine in minte nimic? Am crezut ca ziceai de WTC ca sunt apropiate pe tastatura,si am facut o supra-generalizare,mea culpa. Testele pe oameni,cand sunt efectuate pe sub mana,nu sunt inca extrem de grave,da' nu mai e mult pana cand le-ar da "lor" prin cap sa ne bage si paste de dinti hiperfluorate(buie,chitrosule,albeste dintii,cois,cumpar-o iti urla ei prin reclame si atatea prostii) sau cosmetice chimice nocive. Spre deosebire de tine,eu as fi de acord cu testele efectuate pe anumiti oameni,dar fara criterii etnice,ci criterii ce tin exclusiv de ce poarta omul acela cu el,in afara de etnie sau palarii, sau haine, bazate pe comportamentul sau.Un pedofil, un zoofil folositi pe post de cobai nu m-ar deranja, nici un Bernard Maddoff.Pana si simplele sondaje cu "ce parere aveti despre X/Y/Z" sunt experimente pe preferintele oamenilor, daca ar fi sa mergem mai departe, tot ce traieste omul modern este un experiment, daca nu se refugiaza in natura.Imi vine Into The Wild in minte acum, ca tot mi-ai recomandat un film, ma simt dator sa intorc serviciul.In legatura cu alienarea, te-ai gandit ca, din cauza ca tu intelegi lucrurile la un nivel superior(ai trecut de niste valuri spirituale, cum zice o teorie controversata) poti fi privit ca alienat de unii, mai dobitoci din fire? Si alienarea are laturile ei si recunosc ca Mengele a facut si lucruri nasoale.Mereu am fost de parere ca Hitler si ai lui au gresit continentul, nu in Europa erau evreii periculosi, ci in Marea Democratie si Marele Jandarm Mondial.
N-am zis că oamenii s-au civilizat, am spus că-s în curs de civilizare. Și tocmai pentru că n-am respins înclinațiile spre cruzime și sadism din om am făcut paralela între luptele din Colosseum și WFC (World Freefight Challenge - doar un exemplu random, dintr-atâtea), dar poți sesiza ușor diferența dintre cele două tipuri de show-uri. Un om normal (nu-mi începe acum un întreg discurs pe tema normalității, mă refer la acel om de rând, ca noi toți) nu se poate duce, cu inima deschisă, în ziua de azi, la un spectacol ca pe acele vremuri. Esența s-a păstrat, dar nu trebuie s-o trâmbițăm. Că mai dai o geana pe ogrish.com, iar nu se compară (deși eu nu halesc astfel de filmări). De asta zic că totul depinde foarte mult de mediu, de educație și suntem dependenți de timpurile pe care le trăim. Dar timpurile nu-s la fel pe tot globul. Tu ai zis destul de bine, trebuie să luptăm împotriva acestor porniri, nu să le dăm curs. Eu zic altfel, să-i dăm omului ca hrană momente de suspans, de crimă, tortură, dar artificiale. Dar asta o fac foarte bine filmele, nu? Dacă vrea să facă el rău, bagă-l într-o cameră și introduce-l într-o realitate virtuală, în care poate să taie și să tortureze după cum îl taie capul. Să-și scoată din sistem această sete, apoi să funcționeze ca un om normal, decent, în lumea reală, fără apucături demente. Evident, accesul va fi oferit cu norma, să nu se ajungă la abuz și individul să nu ajungă să confunde realitățile și să iasă cu Katana pe stradă, să taie-n 3 și-n 4. Că tot ai zis de Freud, el, în ședințele sale, avea program de câteva minute de dezlănțuire animalică, în care pacienții urlau, țipau, aruncau. Sunt de acord că lucrurile astea există în noi, nu le neg, și cred că e-o mare greșeală să le inhibi până la refuz, dar e o și mai mare greșeală s-o lași să se reverse asupra celorlalți.
Doar că, pe lângă fața asta crudă, care se manifestă ori mai voalat, mai discret, ori mai direct și mai arzător, mai avem și o altă față, a compasiunii, a milei față de aproape. Dacă mă întrebi pe mine, și mila asta vine din repulsia în fața gândului că, într-o zi, poate o să ajungi în aceeași situație sau datorită faptului că ai trecut prin situații asemănătoare și memoria îți este făcută vraiște, ceea ce te ajută și să empatizezi la un nivel avansat, prin aceste conexiuni. Suntem figuri egoncentrice și raportăm tot ce întâlnim la experiențele noastre și la noi înșine, dar asta nu ne face mizerabili sau abjecți, atâta timp cât concretul, de cele mai multe ori, contează. Și dacă ce e concret și ceea ce rămâne e că tu, din mila generată de egoism, ai oferit o mână de ajutor, e totul în regulă. Că noi căutăm sensuri mai profunde în asta e bine, dar să nu uităm că, la fel de ușor, mulți privesc cu milă și apoi întorc privirea sau la unii mila nu se manifestă deloc. Și aici se face diferența între un om nașpa și unul bun.
Am văzut Into the wild, bun film.
Și da, m-am gândit de multe ori, și se aplică, dar nu-l face pe Mengele vreun iluminat, fii serios. În ceea ce privește testele pe dereglați, cu acte la activ greu de imaginat, aș fi perfect de acord.
PS - poate ai văzut și tu că de multe ori sunt laconic și criptic în afirmații, și mai sar de la una la alta, lăsând loc liber pentru interpretări, dar asta e pentru că, dacă aș dezvolta chiar fiecare idee lansată, aș putea scrie o carte direct pe TPU. Prefer s-o fac prin alte părți, dacă situația o cere. Plus că aici scriu ce iese din taste direct, nu rumeg prea mult la cuvintele alese.
Răspund și pentru tine și pentru Paulla și pentru cel cu întrebarea, la pachet.
Natura umană nu există. Sunt doar tipare comportamentale specifice fiecărei epoci, și toate țin de educație și nimic mai mult și aceasta urmează un drum evolutiv (să zicem). Paulla a dat exemplu cu romanii și distracțiile lor și da, oamenii de atunci erau mult mai toleranți la masacre, brutalități, însângerări, le trezea curiozitatea, îi înfierbânta, îi aducea în pragul paroxismului. Asta fiindcă educația lor asta le era și conștiința răspunde, la fel, după cum îi dictează educația. Aceasta, în timp, se rafinează, se ascute, devine mai pătrunzătoare și mai intolerantă la aceste distracții parcă prea din topor, bardă, suliță și spadă - d-aia azi, nu din pudoare, ci din toleranța mai scăzută față de astfel de manifestații care atunci era aclamate cu urale, dintr-un simț civic mai avansat, găsim încă savuroase vărsările de sânge, dar nu în cantitățile și gradul delirant de sadism caracteristic perioadei de atunci. Colosseumul a fost înlocuit de WFC, care nu e nici pe departe la fel de sângeros ca strămoșul său, dar care satisface în aceeași măsură setea aia de sânge și violență despre care vorbiți. Esența a rămas, e adevărat, dar omul are nevoie de o doză mai mică decât atunci fiindcă s-a mai dezbărat, a mai scăzut gradual pe scara primitivității, comparativ cu acele vremuri. E mai sensibil acum, din toate punctele de vedere.
În al doilea rând, nu poți stabili o natură umană, judecându-i omului doar reacțiile în situații de criză, mai mult, situații cu care foarte rar și foarte puțini oameni ajung să se confrunte. Dacă e o trăsătură care merită să fie atribuită firii umane, aceea e elasticitatea. O viață de om nu ajunge pentru auto-cunoaștere, mai ales cu regimul (auto-)impus casă-serviciu-casă, prin urmare, să reduci omul la creatură însetată de sânge a cărei singură datorie e să își înfrâneze aceste porniri trădează o abordare iresponsabilă și chiar un strop voit malițioasă. Suntem mai complecși de atât, păcat că lumea în care trăim nu ne dă șansa să arătăm asta.
Da, e dovedit chiar științific că omul simte o ușurare, chiar ușoară fericire care derivă din constatarea nefericirii altora, în special a celor pe care, până atunci, îi vedea mai sus decât el, mai fericiți și mai împliniți. Chestia asta, pe nemțească fie zis, se numește "schadenfreude". Dar, la antipod și nu chiar, există și sentimentul ăla de eliberare și împăcare cu sine, după ce am oferit o mână de ajutor cuiva. O mostră de altruism-egoist, dar ce mai contează? Ne simțim bine după ce întindem o mână de ajutor, după ce facem un bine.
Mengele era un bolnav pe care tu încerci să-l tranformi într-un sărman genetician curios. Omul absolvise o școală special ca să știe că nu poți schimba culoarea irisului injectând colorant în el, nu mai era nevoie să experimenteze asta pe viu. În legătură cu restul masacrelor îți dau perfectă dreptate, dar de aici până la a spune că Mengele a simțit doar chemarea meseriei și a trebuit să-i dea ascultare sunt de traversat vreo 7 mări, 7 țări, cu 7 frunze.
Poate nu-ti vine sa crezi dar raul acela exercitat pe acei oameni cobai a ajutat inimaginabil stiinta in biologia umana.Nu zic ca s-a meritat dpdv umanitar.Nu trebuia sa se intimple, dar s-a intimplat si, in cazul altui razboi mondial, totul o sa se repete indiferent cit n-am vrea asta.
Istoria ne-a dovedit-o de atâtea ori, iar noi tot nu vrem să admitem. Suntem animale şi apreciem vărsarea de sânge(vezi romanii ce se mai distrau).
Gândeşte-te la omul 'civilizat' ca la un animal îmblânzit, de casă. Într-o situaţie critică îi vei vedea adevărata faţă, vei observa diferenţa dintre aparenţă şi esenţă. Şi acum mai dai peste un patriot, venit din război, care e fericit că a omorât vreo doi inamici. Şi acum se sărbătoresc victorii câştigate cu preţul sângelui.
Omul nu s-a schimbat, doar şi-a pus nişte măşti.
P.S: Prea multă îndoctrinare.
Este regretabil ce s-a întâmplat. Dar, sunt sătul până-n măduva oaselor de văicăreala prefăcută a evreilor. Pe de-o parte se vaită de ce le-a făcut lor Hitler, iar pe cealaltă parte râd pe înfundate când ucid nevinovați din țările alăturate. Încă n-am văzut în Israel demonstrații anti-război, în care să ceară armatei israeliene să înceteze cu provocările și crimele. Nesimțire curată.
Motivele sunt multiple. Cateva dintre ele ar fi: instinctul de aparare, pierderea increderii (in propria persoana sau in persoane apropiate noua), lipsa unor necesitati, incercarea de a crea o asa zisa imagine de sine, sau...simplul sadism.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
