Am o problema care ma afecteaza in viata de zi cu zi si nu stiu cum sa o rezolv sau daca sa o las asa.
Eu nu sunt genul căruia îi place sa se îmbrace elegant sau sa meargă la petreceri, nunți, zile de nastere.Refuz de multe ori chiar si gratarele sau intalnitul cu mai multe persoane pentru ca nu ma simt confortabil.Nu imi place sa tot fiu luată la întrebări, comparată cu altii sau sa suport arfele vreunuia daca va face.De foarte multe ori cand plec undeva si sunt luată prin surprindere de alta lumea (prieteni ai prietenilor mei sau a iubitului meu) ma retrag într-un colț ii ascult, ii privesc sunt acolo sa nu zică că nu sunt dar nu interacționez sau sa ma bag in vorba deoarece nu imi gasesc locul.
Problema este ca sunt percepută ca si aroganta sau fitoasa si am inceput sa le cam stau in gât multora, iar eu nu am cum sa le explic ca sunt mai timidă si introvertita si nu imi gasesc locul printre ei si in conversatiile lor.Am avut probleme și in fosta relație si in actuala pe faza asta pentru ca refuz sa merg la nunți sau la petreceri importante a prietenilor sau familiei lor, iar daca ma iau cu "forta" prin șantaj emoțional sau ceva stau imbufnata si nervoasă ma simt prost si cea mai nașpa de la toata adunarea respectiva.
Poate sa fie din cauza anxietate?
Sau asa este felul meu de a fi?
Se poate sa fiu asa si din cauza ca eu nu am o situație financiară foarte bună sau am anumite complexe si ma tem ca ma fac de ras?
Cum pot sa rezolv problema asta ca sa nu mai îndepărtez oameni de langa mine sau sa ma creada aroganta?
Ordonare:
După relevanţă
Nu este anxietate. Folosim prea des acest cuvânt, iar dacă îl folosim cum nu trebuie, își pierde din valoare.
Ceea ce pățești dta se numește eu social, modul în care creierul dtale înterpretează lumea oamenilor și interacțiunea cu ei. Nu este ceva de genul- așa sunt eu-.
Interacțiunile cu oamenii sunt familiale, profesionale și de prietenie.
În unele cazuri, de exemplu al dtale, nevoia de securitate depășește nevoia naturală de socializare.
Când anturajul celor care se întâlnesc este mai mare, apare riscul unor contacte nedorite, care pot să producă consecințe importante în timp.
La o petrecere mai mare de obicei nu mergi singură, cineva care te cunoaște, te-a invitat. Aceasta poate fi protecția dtale apropiată.
Vindecarea de aceste mici probleme nu se poate face teoretic, trebuie pur și simplu să exersezi mergând la ele, la petreceri, sindrofii, nunți.
Răspunde
Nu e nimic în neregulă cu felul în care te comporți.
Dar complexele pe care le ai nu te ajută cu nimic. Încearcă să nu le mai dai atât de multă importanță și ai mai multă încredere în tine.
Așa sunt și eu, am ajuns la concluzia că nu pot avea o relație cu o persoană extrovertită.
Stai linistita, problema e mai degrabă la ei.
Ceea ce nu inteleg eu e de ce nu-ti iei un prieten cu care sa fii pe aceeasi lungime de unda?
Adica unul caruia nu-i plac petrecerile. Cum de gasesti numai invers?
Nu merge unde nu te simti bine, exceptie obligatiile (nu ai cum sa nu mergi la nunta surorii tale, de exemplu). Gaseste-ti oameni care-ti plac, sau pur si simplu stai singura, nu e nimic gresit. Fa ce-ti place.
Eu cu iubitul meu ma inteleg bine, nici lui nu ii plac petrecerile sau anturajele dar cand este o situație mai critica cum ar fi nunta unui coleg se simte constrâns si se simte prost sa nu meargă deoarece se întâlnește zilnic cu omul respectiv.Dar eu daca nu am tangente, nu il cunosc plus de asta mai vin si alti mai străini acolo nu am cum sa ma simt confortabil sau sa ma duc cu zâmbetul pe buze.
Sunt de acord sa ii de-a bani sau cadoul de nunta, sa mergem după la el cu scuzele de rigoare si sa bem un pahar de suc sa il felicităm dar pur si simplu sa merg la aglomerația aia unde trebuie toti sa ne comportăm într-un fel nu ma simt bine.
Si sinceră sa fiu nu vreau sa fiu aroganta cum am mai spus dar nu mi se par oameni potriviți pentru a-mi petrece timpul cu ei ca nu avem nici macar ce sa vorbim.
Răspunde
Te inteleg, insa cum ti-am spus, sunt unele evenimente la care trebuie sa mergi. Eu detest tot ce inseamna nunta, petrecere, etc. dar in viata sunt unele lucruri care, desi nu vrei sa le faci, trebuie sa le faci.
Sunt lucruri ce se intampla o data in viata, si trebuie sa faci un sacrificiu, asa cred eu. Stiu cum e sa nu suferi oamenii din jurul tau, dar zambesti, aprobi si astepti sa treaca timpul. 
Dar sa stii ca, desi nu ii placi, tot poti sa te simti bine, adica sa nu stai stresata. Trebuie sa fii confidenta, naturala, atata tot. N-ai nicium motiv sa lasi anxietatea sa te conduca.
Esti mai timida si probabil nu ai gasit genul tau de prieteni cu care sa te simti in largul tau. Cred ca daca sunt oameni deschisi si de treaba la petrecere ai putea socializa un pic. Trebuie sa pari mai relaxata, nu sta imbufnata, asta tine si de educatia de acasa, de conduita in societate
Nu cred ca anxietatea este cauza. Cred mai degraba ca esti putin pe alta lungime de unda, ca sa nu zic deasupra celor ce populeaza petrecerile sau intalnirile la care tu nu te simti ok. Nici banii nu sunt adevarata problema. Faptul ca esti aparent in minoritate privind conceptul de socializare (ma refer la forma mai sus mentionata de tine) nu inseamna ca tu ai o problema si nu inseamna ca majoritatea este intotdeauna exemplul bun, si de urmat cu orice chip. As sugera sa te opresti din a te invinovati si a incepe sa accepti ca acest concept de compatibilitate intre oameni este relativ, fragil si as spune destul de rar intalnit. Restul cei ce mimeaza compatibilitatea si interesul fata de subiecte banale dar comune sunt mai usor de multumit decat esti tu si multi alti ca tine.
Nu mi se părea nici mie ca am eu neapărat o problema, dar cei din jur imi induc asta in cap cu expresia de genul "nu te mănâncă nimeni" sau "Cum sa nu mergi ca e o cunostinta sau o persoană cu care muncești, interacrionezi".
Eu pur si simplu nu ma simt comod si relaxată, ma simt obligată de conjunctura sa stau si sa petrec exact cum fac oameni aia.Sa ma îmbrac si sa ma comport cum o fac si restul tocmai sa nu fiu privita diferit iar mie asta nu imi place, nu vreau sa fiu ca restul pentru ca nu imi este comod.
Chiar dacă suna urat si poate dau dovadă de aroganța dar stilul lor de a petrece sau a se comporta nu il regăsesc în felul meu de a fi.Ma duc cu drag la o zi de nastere sau la o iarbă vede cu cei pe care ii cunosc bine, cei ce imi sunt prieteni dar printre străini sau unde mai vin străini ma simt inconfortabil.
Spre exemplu cum a ultima oara a trebuit să mă duc la o petrecere ținută de un prieten al iubitului meu cu care eu nu interacționeze, cu a cărei sotii eu nu am tangente petrecere la care vin persoane pe care nu le cunosc iar eu pur si simplu nu m-am simțit confortabil cu îmbrăcămintea mea, cu stilul meu si cu poziția mea in acel anturaj.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
