Am un prieten cu impulsuri suicidale. Partea interesantă e că viața lui e una extrem de normală. Merge la o facultate bună, are prieteni buni, e fizic sănătos, arată bine, e un om bun și e inteligent. Sunt curios cât de întâlnit e fenomenul ăsta. Voi aveți impulsuri suicidale? Simțiți că vă chinuiți în viața de zi cu zi?

Nu simt deloc că prietenul meu e o excepție. Dacă el cu o viață atât de normală e atât de chinuit atunci sunt destul de sigur că foarte mulți oameni simt asta.

Ăla nu are viața pe care o vede la colegii lui care își trăiesc viața.

Mulți care se omoară o fac că îi văd fericiți pe colegi sau oameni ca ei și ei nu pot avea viața lor.

Nu sunt de acord. Are o viață normală. Nu e vorba de ce vede la alții

Poarta o masca sa fie plăcut,acceptat,el are noroc că e inteligent dar inteligenta nu îl ajută să ascundă mereu traumele sub preș! Nu e bine cu el,nu îi place de el,de propria lui viață,el cam face lucrurile mecanic de dragul de a fi,de a fi acceptat. Oamenii inteligenți au deseori problema asta. Și viața lui Robin Williams era normală și tot s-a sinucis din cauza depresiei,aducă "normala" așa se părea! In realitate toți sufera enorm,și de frica de a nu fi judecați,de a nu fi etichetați fiind nebuni ei intră în hora cu ceilalți! Mai se ajuta unii de droguri de alcool,unii lupta așa și fara dar nu fac fata la nesfârșit! De aia multi se droghează fiindcă nu vor să arată că sunt slabi,că sunt vulnerabili și că nu mai fac față! Traumele sunt factorii principali! Suntem foarte multi cu traume,unii pot lupta și se afunda în vicii; păcănele, alcool,narcotice!
Degeaba e fizic sanatos,psihic nu este! Și nici nu va fi! Sunt sigur că dacă sunt prieteni "buni" îl va accepta și așa,, un ciudat"
Și eu sunt așa, dar eu nu mai am o viață normală de mult timp. Problemele astea de obicei la oamenii cu IQ mai mare apar, uneori apar brusc fiind de o cauza genetica!
Sunt multi care au o viață "normală" și se sinucid, e o linie fina între normalitate și nebunie, oricând se poate trece de la o extremă de la alta.

Nu am avut nici cand am fost in cel mai jos punct psihic, fizic, financiar. Cu siguranta "prietenul" are o tulburare, o depresie (depresia nu vine mereu cu plans la pachet), o neurodivergenta, ceva. Nu e normal sa te chinui sa traiesti si activitatile normale sa fie o corvoada. Am pe cineva in familie cu Tulburare Obsesiv-Compulsiva si gandurile negre si impulsul de a trage de volan si de a provoca catastrofe sunt parte din simptomele care au dus la diagnostic. Intr-o perioada era obsedat de ferestre. Ii era frica sa se apropie de ele pentru ca nu avea incredere in impulsurile lui. Sigur e un fenomen comun. Toti parem normali, dar toti avem traume si probleme cu radacini adanci care se manifesta cumva la un moment dat.