Am vârstă între 20-25, nu voi spune exact cât si simt că viața mea este terminată. Mă uit la alții cât de talentați sunt, ce pot să realizeze, câți bani au putut aduna la o vârstă de fragedă, uneori mă gândesc că unii oameni au mai trăit pe pământ și s-au reîncarnat. Eu nu reușesc să fac nimic cum trebuie. Simt că nu sunt bun la nimic. Orice aș vrea să fac, îmi dau seama că nu sunt pregătit în niciun domeniu. Pur și simplu nu înțeleg, cum unii pot învața atât de repede atâtea chestii, de unde atâta timp. Am crezut că pot învața programare, nu am reușit, mă depășește atunci când dau peste algoritmi, chestii mult prea complicate care ia o mulțime de timp să înveți doar un mic cod, și totuși, de unde atâta timp? Am crezut că pot crea un joc, am avut câteva idei bune, din păcate nu, tot ceea ce am putut face a fost să copiez niște modele 3D deja create de către alții, fiindcă nu, nu sunt în stare să creez eu singur. Mă simt plictisit, fără poftă de viață, fără energie, obosit, și mereu mă duc cu gândul la somn să scap de viață asta aiurea, să fii spectator și totuși să fi extrem de trist și să vezi fericirea prin ochii altora. Deci cine ar vrea pe cineva ca mine? Nimeni. Încă o bilă neagră și cu relațiile, care și asta te afectează, faptul că ești singur. Uneori mă simt că un parazit, inutil, simt că nu are rost să mai trăiesc. Simt că aș vrea să fac pe toate, dar când mă apuc de ceva, îmi dau seama că nu sunt suficient de bun, și totuși, îmi ofer destul de mult timp pentru acel domeniu și astfel pierd o mulțime de timp că la final să realizez că tot nu am făcut nimic. Nu îmi mai place nimic, nimic nu mai îmi face plăcere, viața mi se pare aiurea. Toți oamenii sunt aproape identici, frumoși la exteriori și urați pe înăuntru. Mereu mi-am spus că mâine o să fie bine, mâine o să fie altfel, din păcate fiecare zi este la fel, trec anii, și îmi dau seama că nu am reușit să realizez nimic. Ce sfaturi utile ați putea da? Dacă există. Din păcate în cazul meu, nu mai am speranțe.

Uite aici sunt eu.Nu am facut facultate multi ani am fost complexata de acest lucru.In clasa 12 a deja aveam o colega(acus 40 de ani)care avea deja masina si unii deja atunci veneau la scoala in clasa 12 cu masina.Niciodata nu am fost avuta.Mereu unde am lucrat toate colegele erau mai avute ca mine.Mult timp m-a deranjat pana nu am capatat intelepciune, intelepciunea de a vedea caci fericirea unui om nu stau in lucrurile materiale, ci stau in cita iubire primeste de la oameni.E drept si mie mi-au trebuit multi ani sa ajung la acest sentiment.E drept caci cu timpul am facut si eu progrese materiale.Nu spectaculoase dar am mai mult decat visam sa am la 20-25 ani.Nu as schimba pe nimic material linistea sufleteasca pe care o am, linistea cu care merg la culcare in schimb in viata asta nu-mi mai doresc nimic material ci din tot sufletul mi-as dori un om care sa ma iubeasca si sa-l iubesc.Nimic dar nimic material nu compenseaza lipsa de iubire. Daca ai iubire de la un partener daca stii ca familia ti-e bine, daca esti in buna intelegere cu toti cei din jur :ai totul.

Si fata mea are 2 facultati(29 ani) si sta in chirie si nu-si permite prea multe si totusi nu este nemultumita caci are un prieten linga ea care o iubeste nespus deja de 10 ani si nu este nemultumita ca nu-i pot face nunta si nici ai lui ca are doar o mama bolnava si nu este nemultumita ca de 2 ani de zile se trezeste mereu la ora 5 sa faca naveta. Este multumita ca poate face ceea ce -i place, o implineste profesional, si pentru faptul ca are foalte multi prieteni si prietene care tin la ea si desi are o verisoara foarte bogata acolo unde locuieste(la Cluj)o compatimeste ca ce folos cu toate bogatiile daca nu are prieteni si e atit de singura.

Din ce oraș ești, să te trimit undeva, să faci ceva. Câtă limbă engleză știi?

Ai anxietate. Contactează un specialist terapeut daca nu te descurci singur. El te va îndruma cum sa incepi iar apoi tot cu tine vei rămâne dar în condiții optime.

Situatia mea e mult mai proasta decat a ta, incerc si eu sa invat programare si m-am blocat fix la inceput, tu macar ai ajuns la chestii mai avansate, eu sunt la inceput si nu inteleg nimic, eu am 23 de ani si am terminat doar liceul, nu am bacul luat, am schimbat vreo 6-7 locuri de munca si nu stiam sa fac nimic la nici unul,ori imi dadeam eu demisia ca mi se parea prea greu ceea ce aveam de facut,ori eram dat afara ca nu ma descurcam sa fac nimic, acum stau acasa si nu stiu ce sa mai fac incerc si eu sa fac ceva, si nu am niciun prieten, nici nu am avut vreodata o iubita, vreau si eu sa reusesc ceva orice ca nu pot sta toata viata acasa