Asta e povestea mea.Pareri Nu sunt cea mai buna dar nici cea mai rea. Nu am un prieten pentru ca asa a fost sa fie, asa mi-a fost scris mie ca la aceasta virsta frumoasa pe care o am sa fiu singura.Multa lume ma critica si ma critica rau. Imi pare foarte rau de toate cuvintele urite care vin din partea rautaciosilor.E urit ceea ce fac ei, e mizer si dezgustator. Sunt inca un copil, un simplu copil de 16 ani care abia incepe a gusta din viata amara.Imi place sa traiesc fiecare clipa a vietii, insa ma doare si mai rau ca o traiesc in singuratate.Nu o am pe mama si nici pe tata linga mine, sunt un copil singur fara frati,surori, prieteni, iubit. Sunt un copil cu durere in suflet ca ma bintuie o boala prea grea. Insa mereu incerc sa zimbesc si sa eman o energie pozitiva si sa ii fac pe toti sa se simta bine, rareori imi reuseste asta. Se apropie Pastele, ziua mea de nastere si mi-e frica ca iar o sa fiu nevioita sa petrec in singuratate.Mi-e dor de mama, de glasul, de mingaierea, de imbratisarile si sarutarile ei. Mi-e dor de tata, vreau sa simt macar odata cum e sa fii aparata de cineva, cum e sa stii ca cineva te sustine, iti da un sfat, te ajuta. Ca nu am prieteni sunt vinovata eu.As da multe ca macar acest Paste sa il fac cu asa numita familie, macar un Paste sau un Craciun sa nu stau singura. Nu ma pling, dar o vreau pe mama si pe tata ca sa imi puna bazele cit nu e tirziu. Vreau o prietena mai de suflet.Stiu Doamne iti cer mult prea multe, iti multumesc ca chiar acolo undeva departe unde sint ai mei, ma bucura faptul ca ii tii in viata. Iarta-ma Doamne ca sunt pacatoasa si ca nu fac nimic pentru ca sa am ce imi doresc.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook