Au fost momente cand in loc sa merg la nevasta acasa ajungeam la amanta si ma simteam mai bine, sincer m-am saturat de lacrmoginele astea, fiti naibi barbati
Nu ai de unde să știi situația respectivei dar să știi că nu mi se pare că se plânge ci doar a vrut să împărtășească cu alții, nu e așa mare baiul. Pe mine mă stresează ăia ca zic să se sinucid pentru că nu plâng fetele după ei sau pe cei care zic că se simt triști dar fără motiv.
Acum stiu de ce te blocheaza toti, deoarece nu suporta sa primeasca atatea notificari de la tine.
Esti stresat si stresant!
Realy? nu stiam asta, eu cred ca adevarul le deranjeaza prea mult de ma blocheaza
Mda... Cum spui tu.
Omul cel mai mult isi uraste propia realitate freud
Da, sunt momente în care mă simt pierdut dar nu destul de mult încât să nu mă accept pe mine așa cum sunt. Tu spui că nu te simți împăcată cu tine pentru că nu ai viața pe care ți-ai dori-o. Faptul de a fi împăcat cu tine și faptul de a fi împăcat cu viața deși sunt lucruri care se leagă sunt diferite. Viața nu este ușor să fie așa cum ne dorim mai ales că trăim într-o lume pe care eu în mare parte nu o agreez dar asta nu mă face să nu mă accept pe mine. Dacă nici pe mine nu m-aș accepta atunci ar fi îngrijorător, atunci cine ar trebui să o facă dacă nici eu nu sunt în stare? În momentul în care te vei accepta te vei pune mult mai bine pe picioare și vei fi mult mai împăcată că deși viața nu e așa cum vrei ai fost mereu tu și nu te-ai schimbat pentru nimic iar faptul că viața nu merge e datorită faptului că nu ai găsit persoane compatibile cu modul tău de a fi și de a gândi sau că pur și simplu au avut loc niște evenimente care nu au ținut de tine și să știi că viața conține niște factori pe care tu nu ai cum să îi influențezi. Atunci ar trebui să înveți să nu ai regrete și să treci mai departe dar pentru a nu avea regrete trebuie mereu să iei deciziile înțelepte pentru tine dar care să nu îți calce nici peste principii.
Multumesc pentru raspuns.
Nu sunt impacata cu mine pentru ca pot sa schimb situatia(nu e usor dar pot) dar totusi nu am suficient curaj si suficienta motivatie sa o fac.
De asta nu imi dau pace, pentru ca ma gandesc ca ar trebui sa schimb dar nu ma gandesc la cum si cand. Probabil mi-e teama de schimbare si de faptul ca nu stiu ce va fi dupa, daca va fi mai bine sau mai rau. E mai dificil dar cred poti sa intelegi.
Dacă ai fi mai sigură pe tine și de modul în care ai putea gestiona situații diferite ai putea produce acea schimbare pe care zici că poți să o faci dar asta ține mai mult de tine. De aceea îți zic, ai mai multă încredere în tine, măcar acum când e necesar deoarece nu cred că ai avea de pierdut dacă încerci.
Mie imi place sa plang sub dus in timp ce ma tin in brate...
Ce ma mai menajeaza e gandul ca exista prosti care cred ca exista fericirea asa cum au vazut ei in desene animate, cand erau mici, desi nu mai sunt mici demult. Oamenii care se intreaba daca sunt sau nu fericiti sunt oamenii cu cele mai putine griji de pe planeta... Si cei mai putin inteligenti, de regula.