Niciodata n-as da vrabia din mana pentru cioara de pe gard. El mai devreme sau mai tarziu va iesi din viata mea la fel de brusc cum a intrat, si eu cu ce voi ramane? De ce sa ma identific cu el sau cu oricine altcineva si sa renunt la tot ce am realizat? Am luptat pentru tot ce am realizat material sau emotional si sa renunt? Nu. E prea complicat
Indubitabil, nu! Nu m-as putea impaca cu gandul ca n-o sa-mi mai vad persoanele care mi-au dat ocazia sa ma bucur de viata! La o adica toti iti intorc spatele, dar in familie, intotdeauna ai parte de o incurajare, un sfat bun etc.
Eu personal, nu cred, dar cunosc pe cineva care a facut asta si se inteleg foarte bine.Depinde de firea fiecaruia.
Eii, buna intrebare, si grea decizie.
Eu eram cat pe ce sa fac acest lucru, din cauza ca ai mei nu sunt de acord cu relatia mea. Sunt impotriva lui.
Dar, nu am facut acest lucru, m-am certat rau cu ei, cu toata lumea doar pentru el, am luat si bataie, etc. Si tot nu am renuntat. Si atata timp cat ne iubim cu adevarat, nimeni si nimic nu poate sa ne desparta, si nu avem motive sa fugim nicaieri. Suntem si in ziua de azi impreuna, in ciuda la toti si la tot. Luptam pe fata pentru ceea ce simtim, pentru relatia noastra, dar de fugit nu, nu ar avea niciun rost, nu am rezolva nimic.
Numai bine!
Pentru persoana iubita as face asta... Dar momentan nu am nevoie. Dar as face numai daca si el ar face si m-ar iubi asa cum il iubesc si eu. E un gest necugetat, dar recunosc ca as face.
Mai intii de toate iti recomand independenta sociala.Adica sa nu depinzi de nimeni material, daca intelegi. Dar esti eleva si nu pot crede c-o ai.Asa ca realizeaza-te pe planul asta intii. Daca esti un pic isteata ai sa vezi ca este o cale de mijloc si fara miscari din astea periculoase.
Decebal întreabă: