Bunicul inainte sa moara cu cateva zile ne-a chemat pe toti la el si a inceput sa tipe "Pana aici mi-a fost, adio, va iubesc pe toti, aveti grija de voi!" lucru care m-a speriat pe atunci, eram copil si mi-au ramas vorbele astea in minte. Dupa ziua aia nu a mai putut sa vorbeasca, doar misca ochii sa vada cine e in camera cu el si doar respira, respiratia incepea din ce in ce sa se diminueze pe zi ce trece, mai arunca un murmur cel mai probabil din cauza durerilor, era in cancer terminal, noi stiam cu cateva luni ca va muri, nu se mai putea face nimic. Cu cateva saptamani inainte sa moara inca mai putea vorbi si ne povestea ca visa chestii religioase, eu l-am si visat dupa ce a murit dar l-am visat de dor. Murise intr-o dupa masa, tin minte ca ma dusesem la scoala, nu stiam ca murise dar banuiam pentru ca inainte sa plec am tras cu ochii de afara la camera bunicii de pe geam si vedeam ca ea cu inca o femeie il imbracau, il spalau, am cam banuit ca a murit, apoi am plecat, dupa cateva ore m-am intors si vedeam de la indepartare ca e steag d-ala care se pune la decese agatat de poarta, deja nu mai aveam dubii, era sicriul cu el in casa, lume stransa, voi tine minte toata viata scenele astea. Aveam o relatie stransa cu el, ba chiar am mostenit multe lucruri de la el, trasaturi fizice, am amintiri cu el destule, daca intr-adevar o exista viata de apoi mi-ar placea sa stau cu el la o bere si o vorba : ) ).
2 ani a stat la pat paralizata bunica, si in ultimele 4-5 luni nici nu mai stia cum ne chema... semne din astea vrei sa auzi?
Da chiar vreau sa aud.Trec prin asa ceva acum, am aflat ca bunicul mereu are cancer, și sincer la cât de tare s-a schimbat n-as prea crede ca mai are o sansa... Măcar sa știu la ce sa se aștepte tatăl meu și familia noastră.
TempestUV întreabă: