Azi dimineata in Barcelona o fata a fost injunghiata mortal de un hot, ea astepta autobuzul, el voia sa ii fure poseta si a ucis-o.
A doua fata violata la 7 dim intr-un parc.
Ce dezastru!
Ce credeti? Dar daca iesi noaptea? Cum fac si eu, ies mereu cu cainele si fata mea la fel

Unde ieși, în ce oraș, în ce cartier.
Eu sunt în Cluj din 1969. Circul rar seara sau noaptea, dar mi se mai întâmplă.
O data am dat de un om înjunghiat de un vecin al lui lângă un bloc de locuințe, altă dată de un om bătut de niște indivizi, aparent fără motiv. Rar mai văd în presă câte un atac de jaf nocturn pe stradă. Dar nu îmi este frică să străbat noaptea orașul pe jos.

Ar trebui să ai grijă.

Și un cuțit ar merge cred pentru autoapărare, e imprevizibil!

Sa stii ca oamenii sunt monstri, deci nu sunt surprins. daca maine, cladirea guvernului este bombardata si mor zeci de oameni, e chiar normal ce se intampla, sa vezi ce aiurea e sa traiesti in tarile alea unde se afla mereu razboiul din cauza prostiei adica bani si teritoriu

Tocmai de asta evit pe cât posibil să mă plimb noaptea.Şi dacă se nimereşte să mă mai plimb, sunt întotdeauna însoţită.
Ţin minte şi acum o întâmplare de când aveam vreo 14 ani, pe vremea când încă eram de-a dreptul inconştientă.
Rămăsesem într-o seară singură acasă pentru că ai mei erau la nu ştiu ce chef.(urmau să vină acasă foarte târziu)
Era deja aproape ora 12 noaptea când am primit un telefon de la o prietenă care m-a chemat şi pe mine la o cafenea unde era ea şi cu alţi prieteni. (am avut o perioadă când stăteam cu băieţi şi fete mai mari decât mine)
Şi.....normal că m-am dus şi eu.Cafeneaua era destul de departe, iar eu în loc să chem un taxi, am ales să merg pe jos.Trebuia să trec prin zone unde nu prea era lume şi era şi foarte întuneric.La un moment dat ajung într-un loc, undeva printre blocuri unde era o gaşcă de băieţi la vreo 18-20 de ani care stăteau într-un colţ şi fumau. Când m-au văzut,s-au oprit din vorbit şi se uitau toţi spre mine, iar unul din ei m-a şi fluierat încercând să se apropie.În momentul ăla, am grăbit pasul ca să nu cumva să mă ajungă, chiar am ajuns să şi fug pentru că ăla se tot ţinea după mine şi am avut noroc că ieşise un nene dintr-un bloc şi a încetat să mă mai urmărească.
Până la urmă am ajuns cu bine la cafenea, apoi după o oră-două şi acasă, iar ai mei nu au aflat nimic.(decât după ce le-am povestit eu cam acum un an)
Pot să zic măcar că mi-a fost învăţătură de minte.