Te inteleg. Am trait si eu aceste frustrari. Aceeasi teama care pune stapanire deodata si care nu te mai lasa sa ai o viata a ta. E greu. Dar nu este imposibil sa iti castigi viata. Ai dreptul sa fii fericita. Doar ca nu prea gasesti sprijin. Si iti e greu sa lupti cu adevarat pentru visele tale. Stiu senzatia. E o senzatie in care doar lupta asta cu tine, cu temerile si sentimentele tale e prea mult. Si apoi de unde sa mai ai energie ca sa mai lupti pentru niste vise? Nu mai poti. Si e aiurea. Plangi, te consumi, suferi in tacere. Dar nu trebuie sa fie mereu asa. Stii, sunt chestii care te pot ajuta sa treci peste. Si timpul e de mare ajutor. Dar numai daca ti-l faci prieten. Trebuie sa curga cu un folos. Ceva trebuie schimbat. Nu trebuie sa faci pasi mari ca altii. Poti face pasi mici. De fapt e mult mai bine pentru tine. Astfel pasii nu se vor rataci si vei sti mereu ce vrei de la viata, inspre ce te indrepti. Incearca sa ai o pasiune a ta. Cu siguranta exista ceva la care te pricepi mai bine ca altii. Sau poate ceva la care ai vrea sa te pricepi. Incepe de aici. Cauta sa lupti sa te perfectionezi. Munca asta te va ajuta sa ai satisfactii si totodata te va tine ocupta pentru a uita de probleme. Stiu cum e sa te gandesti mereu. E aiurea. De asta e bine sa faci niste chestii ca sa nu ai timp sa te gandesti. Asa este si cu persoana iubita. De multe ori la distanta suferi si iti vine greu. Si cand vine o cearta e si mai greu. Iti inchipui ca persoana aia nu tine la tine, ca e falsa, ca te minte si te minti singura, ca stii ca e o iluzie. Dar apoi esti in bratele partenerului si nu apuci sa ii reprosezi nimic. De ce? Pentru ca nu mai vrei asta. Te multumesti ca poti fi in bratele lui. Esti recunoscator pentru minunea pe care ai primit -o. Si da. Se pare ca tine la tine. Vezi acest raspuns in ochii lui sinceri. In bratele calde. In tot ce este el cand te incurajeaza. Vezi ca ii pasa. Vezi ca nu esti singura care iubeste. Dar si un astfel de partener iubitor nu poate fi singurul tau sprijin. Astfel iubirea va lua alta forma. O forma incriminatorie. Te vei simti aiurea ca il fortezi sa te incurajeze in loc sa te iubeasca si atat. In legatura cu relatia ta, baiatul acesta este un pic diferit fata de tine. Tu esti mai idealista, visatoare. El e genul practic, realist. Nu sunteti la fel. Dar asta nu inseamna ca nu puteti fi impreuna. Inteleg ca el a facut niste greseli. Dar atata timp cat ti-a fost alaturi si i-a parut rau merita cred ca o sansa. Dar inainte de toate trebuie sa iti dai si tu tie o sansa. Ai nevoie sa vezi ca meriti o sansa la o viata mai buna. Cauta sa respingi persoanele care nu iti vor binele, care sunt rautacioase si pe interes. Chit ca ramai singura. Apoi insa observa ca de multe ori ai ignorat persoane binevoitoare din pricina temerilor. Si apoi spune-ti : Am gresit. Ele imi vroiau doar binele. Acum ele au renuntat. Dar nu se termina aici. E datoria mea sa ii caut si sa le spun. Ce sa le spun? Sa le spun ca am inteles ca vor doar sa ma ajute. Si ca pentru asta vad in ei oameni deosebiti si ii vreau ca prieten. Fa asta. Si pe TPU poti gasi persoane deosebite. Nu te costa decat putin timp in care in loc sa plangi sa te uiti pe niste raspunsuri. Un raspuns spune multe despre cine este un om. Apoi accesezi un profil. Si vezi mai multe raspunsuri. Daca seamana cu prima impresie facuta despre persoana respectiva inseamna ca 90% ai un prieten nou. Trebuie doar sa il intrebi daca vrea si el asta. Si cum tu esti o fata draguta nu vad cum te-ar refuza cineva. Asa e si in viata. Cauta sa treci peste o prima parere. Dar totodata cauta inainte de toate sa ai aceasta prima parere. Da-ti sansa de a cunoaste persoanele din jur. Daca stai undeva, singura nu rezolvi nimic. Nu trebuie sa accepti persoane rautacioase. Dar trebuie sa vezi cine e asa si cine nu. Si apoi sa vezi daca nu cumva te inseli. Timpul aici iti devine prietenul despre care vorbeam. Trebuie doar sa vrei. Te pup. Si sper sa faci acei pasi mici si siguri. Meriti asta.
Buna iubita! sa lasam psihologul in pace.cu aceeasi problema m-am confruntat si eu candva pentru ca sunt la fel de sensibila ca tine ma emotionez din orice sunt foarte sufletista si plang tot timpul cand vad sau aud cate un caz special si plus ca sunt extrem de geloasa.nu are nimeni ce sa ne faca pentru ca asta este caracterul nostru.tot ce poti face este sa fii mai optimista si sa fii tot timpul cu fruntea sus.nu te lasa invinsa de sentimente. sper ca te-am ajutat cu ceva. te pupsi ai grija de tine!
Andreea draga stiu ca multi adolescenti se sperie cand aud de cuvantul "psiholog" in cazul tau cel mai indikat ar fi sa mergi la cateva sedinte sa vorbesti cu el sa iti iti pui ordine in ganduri si sa inveti sa fi mai tare de fire, asta este tot ce pot sa iti sp si tot ce te pot sfatui.alegerea este a ta, dar nu uita ca este bine sa vorbesti deschis cu o persoana care nu are de a face cu cei din jurul tau astfel nu te vei simti constrans crede-ma stiu ce spun