am o poveste destul de lunga si as dori o parere din partea voastra .
Am prieten din vara trecuta si nu mai e mult si facem un an. Relatia e serioasa si amandoi vrem sa ramanem si sa ne facem viitorul impreuna. Pe langa una, alta..am discutat si de planurile de viitor. El vrea sa plece o perioada in strainatate, sa se intoarca si sa investeasca in afaceri ..in agricultura. Si a venit randul sa i spun si eu ce vreau sa fac. Parca eram picata de pe luna...neavand prea multi prieteni sau prea multe activitati care trebuiesc facute in afara casei, eram destul de izolata de lume...singura mea preocupare era bac ul. Evident ca nu stiam ce vreau sa fac sau unde sa ajung in 5 ani. De cand sunt cu el am avut diverse intamplari care m-au ajutat sa cresc si am vazut dintr un alt unghi cum e lumea de afara. Dupa a 3 a luna noi deja ne gandeam sa ne mutam si sa ne facem viitorul impreuna deoarece eram majori si voiam sa scapam de gura parintilor si sa le aratam ca ne putem descurca si singuri.
Timpul a trecut, bac-ul a venit, l-am luat, a venit si vremea sa ne mutam. Si cum eu am parinti stricti..nu prea ne-a mers planul. Fiind timida si fara prea mult contact cu lumea ei tind sa ma creada o fiinta mica si firava de care trebuie sa aiba grija. Unde sa mai pui ca mi-au planificat tot viitorul, care suna cam asa: mergi la facultate, o termini, sa ai diploma, SI DACA NE AJUTA DUMNEZEU..ITI GASIIIM. ceva de lucru .
Fiind destul de izolata in copilarie, acum vreau sa fiu exact pe dos. Vreau sa intalnesc locuri, oameni si situatii noi.
Problema urmatoarea: daca fac ce vreau si incerc sa mi impun independenta ii supar pe parinti. Daca raman cu ei si fac absolut tot ce vor, o sa mi supar prietenul.
Nu vreau sa renunt la niciunul si nu stiu pe cine ar trebui sa supar ca eu sa fac ceea ce vreau, ceea ce ma face fericita.
As vrea sa stiu ce ati face voi intr o astfel de situatie.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook