Toata lumea isi doreste doar ca fericirea eceva subiectiv. Imi doresc sa fiu fericit ca asta inseamna ca fac ce imi place si lupt pentru un lucru care mi-l doresc cu adevarat.
Fericirea e o stare, nu un obiectiv.
Sunt bine, nu am probleme, dar asta nu inseamna ca topai toata ziua, si rad ca prostul.
Prefer sa ma surprinda fericirea, cand e cazul.
Fain.
Nu mai e, când cauti liniștea în haos
Haosul e în mintea noastră, cel puțin asa e la mine.
Fericirea este o stare data de intelect si redata si de cei care te inconjoara! Daca esti negativist(a), nu se poate sa fi si fericit(a).
Trebuie sa vezi partea pozitiva a lucrurilor!
Eu stiu ca sfarsitul e aproape, dar gandesc pozitiv, ..murim cu totii.
Nu doar ca vrem, trebuie sa fim fericiti. Tot ce facem in viata asta, absolut toate persoanele fara nici o exceptie, ne straduim sa facem pentru a ne aduce satisfactie sau fericire. Deci nu exista persoana nefericita. Daca suferim un moment deprimant, exista ceva care sa te readuca pe linia de plutire, chiar si statul in fata unei cesti de cafea iti aduce un dram de fericire, sau o destainuirea unei nelinisti pe umerii unui prieten. Suntem fericiti pentru ca vrem, este opinia mea.
Și ce aș putea face, stimabile domn?
Scuze dar nu pricep intrebarea.
Ce aș putea face ca să nu-i „stresez" pe cei de pe TPU dacă stau la sat?
Da, aș vrea. Când îi văd pe unii atât de fericiți, îmi vine să-i omor.
Dacă aș avea în cine să am încredere...am vreo maxim 5-6 oameni, dar rar țin legătura cu ei. Și despre ce vorbesc cu unul, „detestă" celălalt. Așa că mna, mai bine rămîn „introvertită".
Licher200 întreabă: