Ma numesc Alessya am 19 anipovestea mea suna cam asa:am o relatie cu un baiat de aproape 3 ani de zile ne iubim foarte mult ne-am da viata unul pentru celalalt.Traim impreuna in casa parintilor mei de aproape un an de zile. Suntem in perioada sarbatorilor si ne este foarte greu parintii mei nu mai dovedesc cu banii in casa iar noi lucram unde apucam dar acum in perioada sarbatorilor am ramas am2 fara loc de munca si traim practic din salariul tatalui meu stiti cum este intr-o familie exista la un moment dat si reprosuri iar la noi sunt de foarte multa vreme poate sunt egoista cand spun"M-am saturat",dar viata e foarte grea nu mi-e frica sa muncesc nici eu nici prietenul meu dar nu avem ce sa muncim nu ne gasim loc de munca si nu am cum sa contribui in casa cu absolut nimic viata parintilor mei este foarte grea de cand noi traim cu ei nu avem cum sa ne luam o casa deoarece nu avem bani nu avem loc de munca nu stim ce sa facem,ma uit in jurul meu si ma gandesc cum se descurca altii traiesc intr-un cartier foarte saracios dar oamenii stau cu sticla de bere in mana si cu toate astea trec zilele iar ei sunt la fel, nu mai avem putere nu stim ce sa facem nu stim unde s-o apucam ma consum zi de zi plangand si cerandu-i Domnului sa ne ajute sa ne arate o cale.Astazi stateam de vorba cu prietenul meu printre lacrimi si ne gandeam ce sa facem....si am ajuns la decizia sa plecam pur si simplu sa-i scap si pe ai mei de griji si sa vedem unde ne duce drumul,ne gandim ca e important sa fim impreuna si daca unul rabda de foame rabda si celalalt,prietenul meu asteapta sa zic doar cand sa plecam si plecam,a ramas sa iau eu decizia pentru ca el ma urmeaza cred ca m-as simti libera printre straini unde nu ne stie nimeni probleme pentru ca stiu ca ai mei ne iubesc dar le e greu deja si nu mai pot sa stau pur si simplu sa astept sa ne fie bine, vreau sa plecam nu conteaza unde nu avem o destinatie anume doar sa plecam nu ne e frica sa ne luam viata in maini doar ca nu stim ce sa facem sa ne fie bine.As vrea un sfat,va rog din suflet sa nu ma judecati, vreau doar un sfat priviind decizia noastra.Stiu ca sunt doar parerile voastre dar poate as putea invata ceva.Va multumesc

Am citit tot,chiar imi place voi ca aveti ambitie si vreti sa faceti ceva cu viata voastra.
Eu zic sa mai privesti si partea plina a paharulu,macar aveti unde sa locuiti si va aveti unul pe altu,va sprijiniti moral.
Eu zic acum de sarbatori sa lasi toate gandurile negative si sa incerci sa fi fericita,acum e aproape imposibil sa gasesti de munca.
Abia de la inceputul luni februarie inecep sa se faca angajari.
Unii stau cu berea toata ziua in mana pentru ca asa cred ei ca isi rezolva problemele,dar vor ajunge la o varsta cand va fi prea tarziu sa mai poata sa faca ceva,timpul inapoi nu vor putea sa-l dea!
Voi sunteti tineri,daca vreti sa faceti ceva cu adevarat,veti reusi.
Sti cum e in viata,trebuie sa ne luptam cu ploaia sa vedem curcubeul.
Daca aveti ocazia sa plecati in strainatate,plecati,aici nu prea se anunta un viitor roz pentru oamenii cinstiti.
Faza cu locuinta e destul de greu, muncesti toata viata sa-ti acoperi ratele si poti sa faci datori de care nu mai scapi toata viata!
Din februarie daca va straduiti putin, o sa aveti amandoi un loc de munca, totul e sa aveti ambitie si rabdare sa va cautati.
Cel mai iportant, completati-va unul pe celalalt si veti depasi toate greutatile vietii!
Have a nice day

Draga mea, e o poveste caracteristica tuturor tinerilor care nu isi stabilesc prioritatile in viata.Adolescenta e varsta cand toti credem ca detinem,,piatra filosofala,, iar toti din jur sunt,, invechiti,,. Numai ca cei,, invechiti,, cunosc si latura practica a vietii.Cand vine,,majoratul,,tipam ca avem dreptul sa hotaram singuri ce facem,uitand de obligatia de a raspunde singuri. Nu e o solutie sa plecati amandoi, pentru ca va va fi si mai greu. Daca prietenul tau e capabil sa intretina o familie, parintilor le-ar fi mai usor sa te intretina doar pe tine si prietenul sa-si caute de lucru, iar daca se instaleaza undeva, te poti duce si tu.Altfel suferiti si tu si parintii.

Poti sa-mi spui di ce zona esti?

Mai Alessya, am citit ceea ce ai scris si sincer sa fiu va admir pentru puterea pe care o aveti si anume de a pleca de acolo unde vedeti cu ochii pentru a putea duce o viata mai buna dar. cand spun acest "dar" ma gandesc numai la faptul ca peste tot in lume viata este grea. Este adevarat ca sunteti tineri si ca aveti pofta de munca dar eu cred ca ar fi mult mai bine daca ai sta putin si ai gandi foarte bine inainte de a face pasul urmator. Unde vreti sa plecati... unde o sa dormiti...ce o sa mancati si toate astea care sunt foarte necesare.Este adevarat ca daca exista dragoste(si inteleg ca la voi este din plin) poti sa treci multe dar eu zic sa stai si sa te gandesti mai bine. Asteapta macar pana trece iarna asta si la primavara mai vedeti voi ce faceti.Eu am avut o perioada foarte grea si am rabdat de foame 6 luni in strainatate (si am fost singur dar voi ca sunteti impreuna)asa ca se poate. Te rog sa te mai gandesti si sa ma tii la curent. K? Cred ca pot sa spun si sa nu o iei in nume de rau, sarbatori fericite si sa ne auzim cu bine.