majoritatea ma vor judeca si vor spune ca nu trebuie sa postez asa ceva pe acest site dar nu vreau sa afle nimeni de aceea am ales sa fac asta pentru ca nu mai suport, nu doresc sa vorbesc cu nimeni cunoscut toti au problemele lor deci voi incepe cu inceputul. Am 18 ani am fost crescut de catre o matusa si un unchi de la 1 an pana la varsta de 12 ani pentru ca parintii nu au putut sa o faca datorita serviciului, cand m-am mutat la ei a fost foarte greu deoarece casa mea nu era acolo ci unde crescusem (precizez ca e la o distanta foarte mare ).La scurt timp dupa ce m-am mutat la ei mama a aflat ca are cancer din acel moment totul s-a pabusit (probleme financiare ) au trecut 6 ani din momentul acela si mama tot nu s-a facut bine din contra vad cum se stinge cu fiecare zi. Am hotarat ca trebuie sa fiu puternic sa nu ma plang sa fiu puternic si pentru ea sa o sprijin si sa fiu tot timpul optimist si cu zambetul pe buze, intre timp am aflat ca si matusa mea e foarte bolnava apoi ca un fulger unchiul meu pe care il stiam un om puternic si sanatos am murit, s-a stins atat de repede incat nu realizam cum e posibil (tot cancer). Matusa mea a ramas fara ajutor mentionez ca e destul de inaintat ca si varsta, deci am ramas singurul ei sprijin dar simt ca nu mai pot cand imi vad familia si cand ma uit la mine ca nu ii pot ajuta simt cum mi se rupe sufletul in bucati si ma sufoc. Toti apropiatii ma stiu un baiat vesel si optimist sunt la liceu si lucrez in timpul liber dar aceea e doar o masca pe care trebuie sa o port, toti cred ca duc o viata normal dar nimeni nu stie ce am in suflet cu adevarat. Aceasta e prima data cand vb despre asta pentru ca simt ca nu mai pot. Daca puteti sa imi dati un sfat e bine si va sunt recunoscator, va rog decat sa imi dati raspunsuri in bataie de joc mai bine nu o faceti. Va multumesc ca ati citit si ati avut rabdarea necesara.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook