Bună.
Mda, am revenit.
Păi, să vă spun...
Azi, am plâns la ora de religie pentru că nu avusesem timp să învăț lecția, eu fiind foarte sensibilă și obosită... s-a întâmplat.
Sunt un elev și copil model din clasa I, media mea de pe clasa a V-a a fost 9, 96, adică o singură medie de nouă, pe primul semestru, la matematică. Sunt o fată silitoare și mereu învăț la fiecare materie, dar ieri am uitat să învăț la religie. Am dat testare la fizică, așa că am stat (eu și încă vreo cinci elevi) toată pauza ca să termin subiectele (până la urmă pe ultimul tot nu l-am făcut), și nu am avut timp să repet. Când a venit domnul nici nu scosesem cărțile.
Bun! A venit în clasă, am făcut rugăciunea și ne-am așezat. Eu citeam lecția, și în timp ce m-a ridicat în picioare mi-a spus: „Domnișoară, citești acasă nu în clasă.". Păi, da, mi-a pus o întrebare, n-am știut să-i răspund că nici nu m-a lăsat să citesc lecția până la sfârșit. A ridicat încă patru elevi în picioare. Nici ei n-au știut. Pe mine m-a lăsat în picioare. Eram panicată, mi-era tare frică să nu iau vreun scăunel sau vreo lebădă (știți voi la ce mă refer); ceea ce ar fi fost chiar culmea la RELIGIE.
După ce m-a pus să stau jos, îmi venea să plâng. M-am abținut ce m-am abținut, și m-a observat, domnul, și atunci am plâns, așa, instantaneu. M-a trimis la baie să mă liniștesc, m-am liniștit și gata.
Colegii, după, au sărit toți pe mine: „Plângăcioasa!", „Dar vai, nu ai știut și tu să răspunzi o dată și începi să plângi.", etc, etc. Am început iar să plâng (nu m-am putut controla).
Mama, acum, vrea să mă retragă de la orele de religie (din mai multe cazuri, nu ar fi prima dată când face așa ceva, o dată m-a pus să învăț o poezie de cincisprezece strofe și când să mă asculte n-a mai venit la oră, etc.)
Întrebările mele sunt:
1. Credeți că o să fie mai bine dacă mă retrage de la ore? Acest fapt poate avea consecințe?
2. Mâine, când mă voi duce la școală, mi-e „frică" (,) că o să râdă băieții de mine. Cum ar trebui să reacționez ca să le închid gura?
Problema este că eu nu am niciun prieten în clasă din cauza notelor mele, și de aceea este această fază cu râsul.
Mulțumesc anticipat și mulțumesc celor care care au avut răbdare să citească.

Si mie mi se par penibile persoanele care plang din cauza notelor.Nu rad de ele, dar e penibil.Adica,mna,iei o nota proasta, trebuia sa se intample si asta la un moment dat, te simti demoralizat, neindreptatit...dar chiar asa o izbucnire sa ai? E destul de trist...
Daca te incomodeaza atat de mult orele de religie, retrage-te.Nu-i o problema asta.
Iar cand ajungi la scoala, poarta-te ca si cum ai fi trecut peste/nu-ti mai pasa.Iar daca zice vreunul ceva si incepe sa rada de tine, cred ca esti in stare sa realizezi ca cea mai usoara cale pentru tine de a trece peste e sa gasesti un motiv sa razi cu ei.

Te felicit pentru rezultatele foarte bune la invatatura, nu e usor sa ai numai note bune. Eu un lucru nu am inteles, mama ta este foarte severa, si vrea sa iei numai 10? Pentru ca nu e normal sa faca asa ceva. Referitor la intrebari, nu e ok daca te retrage de la ore doar pentru note si normal ca va avea consecinte. Daca tu vrei sa iei note mari nu e nicio problema, dar trebuie sa te inveti si cu note mai mici. Nu te va afecta acum, dar pe viitor da. Nu ai precizat in ce clasa esti, dar daca nu esti inca la liceu, sa stii ca acolo e mai greu sa iei note mari, mai eles daca e unul bun. Deci eu te sfatuiesc sa incepi de pe acum sa te mai inveti si cu celelalte note, ca sa nu ai impact prea mare cu vreo nota de 2 sau 4 (tuturor ni se intampla). Ca doar nu vei invata si la materiile care nu ti-s de folos. In viata te va incurca daca esti obisnuita doar cu note mari, deoarece tu ai in subcontient ideea de perfectiune ( nota 10) iar la servici sau acasa poate nici un sfert din lucruri nu vor iesi perfecte. Iar in acest caz ce vei face, vei plange? Iar la facultate poate doar 1 din 100 iau nota 10. Gandeste-te bine, mai bine sa incepi de acum, ca mai tarziu iti va fi mai greu.
Apoi, nu te lua tu dupa colegi, lasa-i in pace. Mereu se va afla cineva care sa iti faca zile amare. Daca le pui pe toate la suflet nu ajungi nicaieri. Nu-i baga in seama si se vor satura sa tot zica. Daca incerci sa le inchizi gura, te enervezi si tu, si ei tot vor continua.

Pai tu le-ai indrepat ca vrei medii mari, nu? Dar daca nu le-ai putea indrepta ce ai face? Ca mai tarziu, nu vei putea indrepta totul. Eu ti-o zic din experienta. Si chiar tu ai spus ca ai plans pentru ca nu ai stiut. Trebuie sa faci ceva sa nu mai fi asa demoralizata doar de la atat, ca nu vei rezista la socuri mai mari pe viitor.

Salut! Cunosc asa o fata care este aproape la fel ca tine si cateodata si eu am tendinta asta.
Pentru intrebarea numarul 1: Eu NU fac religie la scoala. Mai sunt inca doi copii care au facut cerere sa nu mai faca religie. Nu mi se pare o materie chiar atat de necesara. Consecinte nu prea poate sa aiba. Din contra, te vei simti mult mai bine ca nu mai ai de invatat la religie.
Pentru intrebarea numarul 2: Probabil ca o sa rada DAR vor da uitarii imediat. Eu pur si simplu nu-i bag in seama si daca tot ma calca pe nervi ii amenint ca-i parasc si se linistesc un-doi.
Daca nu ai niciun prieten in clasa ta, cauta in alte clase! Eu asa mai fac cand sunt demoralizata.
Succes! (Fundita?)