In primul rand nu pot fi numiti prieteni.eu intotdeauna am respectat si respect pe toata lumea, si normal am pretentia sa fiu respectat.respectand impui respect, care in primul rand incepe cu respectul de sine.acum normal ca exista si mitocani care chiar fiind respectati incearca sa faca misto, si alte cretinisme.eu intotdeauna le opresc de la cea mai mica intentie.le atrag atentia, daca nu se opresc, oricum dupa o discutie serioasa cei mai nesimtiti au totusi retineri dar mai incearca usor, daca vad tot asa cel mai mic gest incep sa-i ignor total nici macar sa-i salut, si vin ei sa te intrebe ca s-a intamplat.si spui deschis ce nu iti place.tocmai asta este.fiind sensibil, decat sa suferi, suportand jigniri si glume proaste mai bine pui piciorul in prag, nu inteleg le explici ca nu mai puteti avea nimic in comun, si nu este nicio tragedie. putini si de calitate.viata nu se rezuma la o persoana.nu ai nimic de pierdut.vei fi mult mai linistita si mai castigata.cu atat mai mult fiind fata/femeie respectul trebuie sa fie obligatoriu.imi pare rau cand aud sau vad asa ceva dar depinde de fiecare cum stim sa fim de tari si hotarati pentru a ne proteja. sper sa reusesti.succes.
Ideea este ca am avut mereu cei 7 ani de acasa, cum se spune si am incercat sa nu supar pe nimeni, dar cand ajungi sa pui mai mult suflet decat trebuie, si cum spuneam nici macar nu poate fi numit prieten o persoana care se poarta asa, am decis ca nu am ce pierde si am spus exact ce m-a deranjat.
Multumesc pentru mesau si ma bucur ca am aflat opinia ta despre subiectul acesta.