Buna seara
Numai eu am ajuns in stadiu de a avea o scârbă fata de oameni /aversiune? Am ajuns in situația în care iubesc copiii, chiar animalele dar oamenii îmi provoacă repulsie! Sunt antisocial? Cum pot sa scap de aceasta problema? Aversiunea asta nu o am mereu!
Acuma lăsând gluma la o parte, ai dreptate, "generatia din ziua de azi" e puțin...hai sa zicem spalata pe creier de tiktok si social media. Nu toti sunt la fel, tine cont si de asta. Asa cum intalnesti oameni fara pic de respect, needucati, din aia care poarta pantaloni cu turul pana la genunchi si lanturi de 24kg, la fel poti găsi si oameni simpli, respectuoși, care au bun gust, bunul-simt si stiu sa aprecieze frumosul. Atata doar ca ii gasesti in locuri diferite.
Hai, capul sus si andiamo avanti!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
De vină sunt oamenii pe care îi ai în jurul tău, trebuie să schimbi anturajul și să nu mai iei în seamă pe cei care vorbesc negativ de tine, asta nu înseamnă că de sfaturile utile nu trebuie să ți cont.
Răspunde
Din cauza că nu lucrez cam toți vorbesc urat la adresa mea! Unii mă și invidiaza! Dar nu știu că anxietatea mi-a dat temelie vieții sociale și ca ma chinuie de mă rupe! Unii vad doar partea buna, și anume : când îmi cumpăr haine din Mall des și fac cumpărături, îmi iau ce vreau eu ( in mintea lor) eu de fapt duc lupte titanice cu anxietatea generalizata și depresia. Partea asta lumea nu o vede, și că îmi pot pune frânghia in orice moment! Doar invidie gratuita și ura, denigrare asupra mea din multe direcții! Unii din zona au impresia că sunt bogat doar că am băgat mii de lei acum 2 ani la jocuri de noroc! Așa oameni prosti numai noi putem fi! Eu in realitate sunt sarac, amarat! Dar par că am bani mulți că fac zilnic cumpărături că nu are cine! Părinți nu mai am sunt singur! Eu trebuie sa fac tot deși mă rupe anxietatea in public! E fain așa să să fii în realitate sărac și lumea sa crească că ești bogat 
la prostie nu ne întrece nimeni!
Da, sunt destui care vb negativ chiar din familie! Și o grămadă care o fac pe la spate!
Cu cine naiba sa mai mă împrietenesc daca lumea crede că sunt arogant și bogat când de fapt eu sunt sarac și anxios!? Îmi văd de treabă mea! Acum înțeleg de ce de 35 ani votam numai președinți care ne-au ridiculizat! Și disprețuit! Efectul de turma e boala românului!
Din ce povestești tu descrii o mare parte din oameni, dar cum am spus nu trebuie să îi iei în seamă pe cei care vorbesc te vorbesc de rău. Îmi pare rău că nu mai ai părinți... Cât despre vot să știi că sunt și unii de la ei de votează, dar și persoane naive care sper să își dea seama că să nu se mai ia după influceri și să se informeze înainte în legătură cu candidatul pe care îl promovează.
Chestia e că nu mai pot scăpa de ura asta fata de proprii semeni! Mă distruge pe interior, tot creste ca și intensitate in anumite perioade și apoi se domolește.
Ma tot întreb dacă nu sunt rasist și nu îmi plac mie românii și țiganii dar nu cred că se pune problema!
Aia micuți nu adolescenții care sunt niste boschetari fara pic de educație.
Și de părinții lor comuniști sunt spălați pe creier nu doar de social media scumpi mic 
Nu zic nu, dar macar in comunism se stia ce-i bunul simt, macar partial.
Ți s-a spus, dar nu cu patos
ci sub forma machiavelică.
Și eu sunt la fel doar că mie nu-mi plac deloc copiii, nu îi pot suporta, iar față de animale sunt complet indiferent.
Nu cred că mai pot scăpa de ura asta că s-a înrădăcinat puternic în ultimii 3 ani de când duc o viață de pustnic.
Și la mine ura și mizantropia cresc de la o zi la alta, dar în cazul meu nu se domolesc, doar cresc în intensitate!
Trebuie sa îți găsești un amic cu care sa razi și o să fii ok
Nu îi urăsc dar nici nu-mi plac, ba chiar îmi displac, nu i-am putut suporta niciodată la ce tărăboi fac, plus că nici nu-mi place ce energie au copiii. Eu sunt un băiat liniștit căruia nu-i place deloc gălăgia. Când e tămbălăul anual la Untold simt că o iau razna că se aude până în cartierul meu, și gândește-te că stau departe de Cluj Arena unde are loc!
Nu sunt bun la spus glume, chiar dacă îmi plac glumele bune. Dar nu mai cred în prietenii, ți-am zis. Nu vreau s-o iau de la capăt cu dezamăgirile. Mai bine singur și trist decât cu prieteni toxici și (mai) trist (plus stors de energie).
Păi nici n-are cum să se mai împrietenească cineva cu mine și să inițieze conversație cât timp nu scap de agorafobia asta cruntă care mă ține închis în casă de 3 ani aproape...
Și pe mine m-a făcut praf dar eu iau alprazolam și pot ieși oriunde.
Eu iau alte medicamente pentru niște tulburări psihice și nu cred că pot lua din ăla că ar interfera substanțele active plus că nici nu mai am cum ajunge la psihiatră...
Ferească sfântul de așa ceva! Nici dacă mergi cu părinții nu poți să ieși?
Iar noaptea când mă mai plimb uneori singur pentru aerisire o fac cu o mască neagră până sub ochi și cu un jerseu cu glugă trasă adânc peste cap inclusiv vara, în caz că mai dau de vreun alt om.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
