Bună seara tuturor!
Chiar azi dimineață am trăit o întâmplare foarte interesanta la magazin, vreau sa va povestesc și vouă și eventual sa primesc un sfat.
Deci azi dimineață m-am dus la magazinul din apropriere sa cumpăr niște lucruri - în fine - am întrat liniștit în magazin, am luat ce am avut nevoie, m-am dus la casa sa plătesc.Nu am fost atent și am luat doar 40 DE BANI care erau acolo, credeam ca e o parte din rest. Doamna de la casa m-a întrebat dacă sunt ai mei și eu am zis da, pentru ca asta am crezut eu.Am fost acuzat chiar de către ea ca mint și ca nu sunt crescut și ca cei 40 DE BANI erau ai unui băiat care plecase. Mi-am cerut scuze și ea tot s-a uitat urat la mine.
M-am oprit pe un scaun acolo doar 2 minute sa verific ceva pe telefon și doamnele de la casa se uitau ciudat la mine și întrebau dacă am nevoie de ceva.Am răspuns FOARTE politicos având în vedere modul în care am fost tratat într-un spațiu public pana la urma ca toată lumea merge la magazin și mi-am văzut de treaba.
Am ieșit și am realizat ca mai trebuia sa cumpăr câteva lucruri asa ma m-am întors.Nu eram neapărat foarte familiarizat cu modul în care erau aranjate produsele pe raft deci am început sa merg pana găseam tot ce voiam.
Angajații făceau curățenie la un raft unde căzuse o sticla și am întrat și eu discret pe lângă ei ca acolo era ceva ce voiam sa iau și eu și au început sa ma ia cu lucruri de genu "ce faci" "nu ai voie aici" - NU AM VOIE LÂNGĂ UN RAFT DIN MAGAZIN? "noi lucram" - lucrați în puii mei eu îmi vad de treaba, adică scuzați-mi limbajul dar chiar ma enervau.
*timeskip*. Angajații ma urmăreau în magazin și se uitau super dubios la mine, ma întrebau dacă vreau sa cumpăr ceva - nu, vreau sa gătesc ceva, cine se duce la magazin sa cumpere lucruri - se uitau super dubios la mine, ma înconjurau, întrebau pentru numărul mamei mele anxietatea mea sociala nu m-a lăsat și am început sa plâng și sa merg prin magazin, îmi era și frica sa mai cumpăr ceva și ei în continuare același comportament.Domnul de la paza - ce domn, un moșneag needucat - m-a chemat la el ca un câine și mi-a zis sa plec și nici măcar nu a argumentat de ce NU FĂCUSEM ABSOLUT NIMICA.
În final am plecat, nu mai rezistam, aveam o criza de nervi, nu numai ca am fost dat afara din magazin fără niciun motiv, dar am fost hărțuit chiar de ANGAJAȚII MAGAZINULUI.Sunt doar un copil, anul asta îmi iau buletinul.
Consider ca aveam tot dreptul sa sun la politie și chiar asa fac urmatoarea data când se întâmplă.
Spuneti-mi părerea voastră, întrebați-ma dacă aveți ceva de întrebat.
România e o țară de rahat.
Ordonare:
După relevanţă
Buna.Inteleg ca asa ai simtit atunci pe moment, te-a enervat mult toata intamplarea, insa din exterior nu pare chiar asa de grav.Trebuia pur si simplu sa spui ca ai revenit fiindca ai uitat sa cumperi ceva, pe langa celelalte. Oamenii aia sunt angajati acolo si e treaba lor sa stie ce si unde se afla la raft. Daca ai fi intrebat, nu mai pierdeai timpul cautand tu, nu mai atrageai privirile si comportamentul inadecvat al angajatilor, iar apoi nu cred ca mai faceai aceasta postare. Apoi, cand se spala cu mopul si cineva pare ca se plimba aiurea in magazin, fara sa stie ce vrea, e de asteptat ca angajatii sa se enerveze, stiind ca trebuie sa revina pe acele portiuni de podea.Asta e, vei sti mai bine data viitoare.
RăspundeCum sa întreb ca îmi era frica de ei pe bune! Au exagerat trebuia sa sun la 112
Răspunde (continuare de la ultimul mesaj) și am fost dat afara fără vreo justificare ce comportament dubios sa am sunt un copil și mai sunt și sub 14 ani. Dacă eram fata atuncea îmi scriai sa chem FBI-ul nu faci mare chestie doar pentru ca sunt băiat. Ce sexist.
Probabil au considerat ca vrei sa furi ceva.Chill, daca era o fata scriam exact la fel.Incearca sa intelegi ambele parti, nu numai perspectiva ta de adolescent neindreptatit.Cand vei mai creste vei privi altfel.
Poate daca raspundeai atunci cand trebuia,, Angajații ma urmăreau în magazin și se uitau super dubios la mine, ma întrebau dacă vreau sa cumpăr ceva - nu, vreau sa gătesc ceva, cine se duce la magazin sa cumpere lucruri'' nu mai incepeai sa plangi.Chiar nu e asa de greu sa comunici.Si repet, e treaba lor sa iti spuna unde sunt asezate produsele(mai ales daca le mai si schimba periodic), nu sa iti pierzi tu vremea. Daca nu gasesti pe nimeni, atunci da, te plimbi si cauti, dar daca sunt angajati, intrebi.Simplu.
Tot o ți pe a ta. Am fost victima unei nedreptăți din țara asta tâmpită.Și nu aveam de gând sa interacționez cu hartuitori.
Inteleg ca asa te simti, dar fata de cazurile de hartuire de pe strada sau din scoli, aici cred ca realitatea a fost diferita.Esti liber sa vorbesti cu parintii despre asta. Poate magazinul avea camere si au surprins toata intamplarea?
Eu sa fur? Vreodată? Am cumpărat lucruri absolut normale nu țigări sau doamne ferește.
Sunt un om și nu am fost tratat cu respect în tara asta tâmpită cu oameni tâmpiți.
Ok.Vei privi altfel lucrurile cand ti se mai taie din aerul pasiv agresiv, peste cativa ani.
Pentru hărțuire, sunt un copil. Și pentru ca am fost dat afara nejustificat și fără un motiv.
Salut Cosmin!
Din pacate ai fost victima unui comportament mitocanesc.
Stai linistit, nu ai avut nicio vina in toata treaba asta.Dar o sa iti spun si unde ai gresit.
De acum inainte sa nu mai lasi pe nimeni pe sa iti rada in nas, sa tipe la tine sau sa te ia la misto. Daca se ia cineva de tine, te aperi, ii rogi frumos sa nu vorbeasca urat si tipi la ei daca si ei tipa la tine.
Mulțumesc 
Încerc sa fiu mai încrezător și sa devin o persoana mai buna.Dar e destul de greu când pana și în autobuz oamenii cred ca sunt un copil bolnav, dar sunt complet normal.Nu știu ce e neineregula cu mine.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
