Mereu te-ai jucat cu mine
si stiu ca tu i-ai invatat si p ceilalti sa faca la fel.si vina ta e
si vina mea.si vina tuturor
si singura ta vina e ca te-ai jucat cu urme.puteai s t joci
chiar mi-am dorit s t joci.eram însetata de joaca ta.insetata sa cunosc joaca
dar nu si pregatita sa port tot restul vietii urmele jocului tau p suflet
vina ta
dar cine esti tu?
care tu ai fost primul?acum chiar k nici nu mai stiu.ai fost acum atât d mult timp
prea mult timp incat locul in care esti tu lasat in mine e mult prea plin d întuneric s iti mai pot ghici chipul
oricum nu d chip si d nume am eu nevoie acum
eu am nevoie s scot murdaria p care mi-ati lasat-o in suflet, p suflet, peste suflet si peste tot in mine
e atât de murdar aici incat abia mai vad
abia mai am un loc curat unde s îmi pun gandul!si am si o solutie pentru toata mizeria p care ati lasat-o in mine
si nu e un detergent
nu mai am detergent de pete de suflet
dar mai am ceva.ceva c voi nu ati avut niciodata
si nici nu o s aveti, pentru ca nu ati stiut s iubiti curat.nu ati iubit curat ca asa sunteti voi
voi, sau ele
nu mai conteaza
ati fost suflete murdarite
.care nu v-ati lasat curatate
si prin murdaria voastra m-ati murdarit si p mine
insa stiu s ma vindec singura
si am s ma vindec
pentru ca spre deosebire de voi eu mai am inca dragoste
dragoste destul d multa incat s fac lumina la mine in suflet.dragoste de cer senin, de ninsoarea de acasa, de zâmbet de copil, de plâns de inserare, dragoste de mine si de visare
si nu s va vad p voi, voi o s dispareti odata cu întunericul si in locul vostru va fi un câmp de narcise, asa cum spunea demult un scriitor. sa ma vad p mine si s îmi pot întinde aripile amortite
.si o s ma vindec
cu siguranta
desi e atât de greu s fac lumina
parca chiar incepeti s îmi placeti asa in intuneric.nu stiu c ma tine s nu va dau drumul
cv ma tine
ca mi-au obosit aripile strânse
mi-a obosit lacrima sa tot curga
si mi-am pierdut dragostea pe sub murdarie
gata cu murdaria
nu mai scriu d ea ca e urata
vreau s scriu un scris frumos
atât de frumos ca plânsul dureros ce l-am plâns pentru tine.si stii tu mai bine cine esti
.când unul ma uita
.altul ma cauta in zadar pentru el acum(ca pentru mine nu mai e decât iubire transformata in gând hoinar)
si altul a uitat s mai sopteasca frumos.si nestiimd cum s mai sopteasca
. A tipat
si tipatul lui mi-a zgâriat urechea si mi-a speriat dragostea
si s-a facut mica, mica, mica
.pana s-a facut un puf de praf si s-a picurat in ploaie
si apoi s-a ratacit in cer
ai mai ramas tu
un ultim tu murdar
tu care m-ai chemat spre tine
tu, care ai simtit miros d urme pe suflet, si, murdar si însetat de curatare, ai fugit spre mine.si la început am crezut ca stiu ce fuga ai fugit
am vrut sa cred ca e fuga de vindecare.si am deschis
ca mai aveam un mic loc curat
si plin de lumina cum te vedeam eu cu ochii inkisi
te-am lasat s îmi patezi cu speranta moarta si acel loc
felicitari.ai reusit
ti-e mai bine acum? nu cred
nici nu cred ca simti ca ai lasat in urma ta o pata
si nu regret ca te-am primit
nu regret nimic
îmi pare rau ca totul e atât de plin acum ca nu mai are nici un altul loc unde s se mai descarce
si ca nici macar tu nu ai putut lasa totul la mine
îmi pare rau ca vei mai lasa urme si in alt suflet
poate la fel d întristat ca al meu
si orb dupa lumina
si însetat de tine.macar atât as fi vrut sa am numai eu de la tine.sa fi avut eu toata tristetea ta, ca tu nu stii sa o tipi.din tine curge incet
vroiam macar sa te vindec eu
si s te pierd curat
stiu ca te-a durut se vede in spatele urii din ochii tai de copil pedepsit la colt d viata
si e trist ca oglinda nu iti arata ce urat sclipeste in ochii tai ura
iti arata doar chip de ceara bine sculptat
si esti mândru de el
si orbit de propria frumusete
incearca sa vezi cu sufletul
deschide acum
când inca nu ai pierdut si ultima keie
deschide sufletul
.dar sa nu îl desfaci ca mine
pe tava
cui nu trebuie
ca s-ar putea sa iti planga din nou
si nu as vrea
ca atunci si pata lasata la mine ar plânge
vreau.nu, nu vreau
îmi doresc s t simt fericit.adevarat de fericit.numai sa ai grija de suflet
si încerc sa te iert
nu îmi cere s t mint ca te-am iertat acum
dar o s t iert
o s t iert cu uitare, cu dor, cu tot c esti
sa te uit cu zâmbetul din prima seara
sa te uit cu prima mângâiere
sa t uit cu atingerea buzelor mele
sa iti dau înapoi cuvântul urat ce l-ai tipat in inima mea
sa iei cu tine tot.si sa îmi lasi o amintire
un cuvânt spus numai mie
un cuvânt sincer din tot ce mi-ai scris si vorbit
dar cel mai sincer cuvânt
chiar daca ar fi doar simpla intrebare:unde esti?
stiu ca nu pot s iti cer adevarul din :mi-e dor tine
sau iubita
k stiu ca astea nu erau ale mele
stiu ce vreau sa-mi lasi
mi-am amintit
mi-am amintit clipa când mi-ai zis ca am cei mai frumosi oki pe care i-ai vazut
mai tii minte? nu, nu cred
dar ai zâmbit cu adevar atunci
stiu ca sunt calica
dar vreau s am de la tine acea expresie a fetei
acele cuvinte si zâmbetul tau cu mângâierea
atunci da,,.am simtit ca a fost sincer
ce bine ma simt
nu m-ai mintit mereu
atât am vrut s simt ca o secunda din miliardele petrecute langa tine nu ai murdarit!c fericita sunt
mersi si tie!acum te rog frumos s pleci
taraste-ti sacul de amintiri de langa mine ca vreau s vorbesc cu îngerul meu
e suparat p mine
si inkis in dulap
el m-a suparat primul
si merita sa stea acolo.k se juca fata când l-am întâlnit pe el
si când îngerul meu a inkis ochii
i-am dechis eu pe ai mei si atunci ai intrat tu inauntru
a fost vina lui atunci
si vina mea
si vina ta
si vina tuturor si vina nimanui
nu mai e nicio vina
nu mai e durere, nu mai e dragoste.nu mai e nimic.nici macar gol nu mai e
e plin cu nimic de iarna, de timp, si de miros de verde
e totul in mine
si cred ca e prea mult, de aceea ma misc mai incet
nu te îngrijora
o s t iert fara s stii macar
si fara sa iti mai pese
dar o s simti mai târziu fara s constientizezi
va sti îngerul tau si iti va spune când dormi cu gândul la ce nu mai stii de mine
atunci când o s t întrebi daca m-ai vazut vreodata
atunci când o s simti golul inexplicabil(daca il vei simti vreodata) atunci îngerul tau o s iti arate ca da, am fost langa tine cat tine o soapta in vânt
dar ca tu erai prea plin de ura
prea obosit si satul k s ma poti vedea langa tine
vedeai prin mine
abia atunci
.când o umbra de îngrijorare si sete de iertare va aparea p fata ta
atunci el iti va spune:te-a iertat, te-a iertat dinainte ca ea sa stie,dinainte ca ea s t cunoasca, s t vada, dinainte s va nasteti erai iertat de easi da cred ca te-am iertat deja
.mai trebuie sa accept si eu ca te-am iertat
Tot ce stiu acum e ca, in ciuda jocului frumos de cuvinte creat mai sus pentru tine si pentru tot, in pragul apartamentului din bucuresti, cu biletul de tren in mana si foc in privire, in noaptea de 30 decembrie 2006,cand am ales s plec de langa tine
EU AM PLANS UN PLANS DUREROS
Ii s-a oprit rasuflarea cand m-a vazut.Era parca palid la fata si s-a apropiat de mine cam timid.I-am intins mana, parca vroiam sa cersesc ceva.
-Buna, sunt sufletul tau pereche
-Chiar esti? Cum iti poti da seama de asta?
-Pai uite,mi-am dorit sa am pe cineva ca tine,blond,ochii albastri,sportiv,dulce,frumusel,inteligent
-Stai stai putin, de unde stii ca am aceste calitati?
-Pentru ca vad.Simt.Doresc
-Nu se poate, si eu parca te-am mai vazut candva
-Nu,nu m-ai vazut, nu aveai unde, eram bine ascunsa, apartineam altui suflet
Nu mai zise nimic.Se uita ciudat la mine,dar stiam ca si el ma vrea.Stiam ca ma place.Se vedea pe el,insa nu avea curaj sa recunoasca,iar eu vroiam sa astept un alt rasarit de soare.Un nou inceput.Iar daca el nu imi putea oferi acest nou inceput,eram nevoita sa il las.Nu stiam de ce fac asta.Nu sunt o fata extraordinara, dar el ma stia.Candva isi batuse joc de mine.Candva facuse cel mai josnic lucru,iar eu eram in stare sa ii platesc cu aceeasi moneda.Indiferent cum! Eram in stare sa imi bat joc de fiecare locusor din sufletul lui.Nu stia de ce fac asta,dar eu stiam cine e,cu ce se ocupa.El nu mai stia.Parca era orb.Parca era cazut din cer.Cand mi-a ranit sufletul,el impreuna cu mama mea, eram o fiinta mica, supusa,credeam ca am probleme psihice, nu ca sunt Emilia Avram cea puternica si curajoasa,Nu stiam ca sunt inteligenta, nu stiam ca am un suflet,stiam doar ca sunt o bolnava psihica si atat.Nu vroiam decat o zi frumoasa in viata mea.Macar una.Dar cum nu venea acel miracol,nu aveam nicio sansa de a face altceva.Doar tata tinea cu mine,si cam atat.Ma doare sa stiu ca oamenii au ajuns niste animale.Nu stiu sa iubeasca.Isi bat joc de un suflet,ca si cum ar fi a lor.De sufletul lor nu au decat sa isi bata joc cat vor ei,dar nu si de sufletul altora.Acest suflet e al meu! Si cine il raneste,sa se fereasca! Exista o vorba:ochi pentru ochi si dinte pentru dinte! Cand sufletul meu va reveni la fel de curat ca atunci cand eram de optsprezece ani,ii voi ierta,dar cum nu se va intampla niciodata asta,nu am sa ii iert!
Un mic fragment din romanul „Si frumoasele plang"
Stefy_8556 întreabă: