Sunt într-o situație foarte ciudată. Sunt speriat.

Acum câteva săptămâni am coborât până la chioșcul din fața blocului pentru a-mi cumpăra o înghețată. În fața blocului, într-un loc oarecum mai retras, se află un mic copac, de care în acea zi era legată o bicicleta. Niște țigani turci ( erau vreo 5 țiganuși care aveau vreo 4-5 ani ), încercau sa fure acea bicicletă. Mai exact, încercau să taie cablul acela cu care se leagă... Nu mă pricep. Când m-am întors de la magazin, țigănușii numai erau acolo, dar nici nu reușiseră să fure bicicleta. M-am întâlnit cu o fostă colegă, țigancă si ea, și am mai stat 5 minute in fața blocului. În timp ce noi stăteam la scara mea, a apărut proprietarul bicicletei, un bărbat la vreo 50 de ani. Eu și fata cu care stăteam la scara ne-am dus să îi spunem că cineva a încercat sa îi fure bicicleta și că stim și cine. Bărbatul a plecat cu fosta mea colegă, pentru ca aceasta să îi arate unde locuiau cei care au încercat sa îi fure bicicleta. În fine. Sa întors ea înapoi, și am ramas in continuare să mai povestim. După o ora apare și bărbatul, posesorul bicicletei, și ne-a spus că nu a putut discuta cu ei, și ca o să depună plângere la poliție. Nu am zis nimic, neștiind ce avea să urmeze...

Astăzi, după doua saptămâni, când veneam de la școală, m-am întâlnit cu acel bărbat și mi-a spus ceva ce a reușit sa ma zguduie destul de tare : a depus plângere, și ma declarat pe mine și pe fosta mea colegă martori. Mi-a spus că mi-a dat adresa și numele la poliție și ca mă vor căuta pentru a da declarații. În acel moment m-am enervat și i-am zis că nu vreau să mai fiu băgat în povestea asta și că nu vreau să îl mai văd vreodata pe acel om. A încercat să ma intrebe de ce mă impacientez și că nu mi se va întâmpla mie nimc. L-am invitat să urce și sa discute cu părinții mei, căci eu numai aveam argumente împotriva acestei situații. Părinții mei nu stiau nimic. Când au auzit ce a făcut posesorul bicicletei, s-au enervat destul de tare și au început să spună că asta se numește corupere de minor și ca nu are dreptul să facă publică adresa și numele meu, mai ales în situația in care eu nu am făcut nimic. Doar l-am ajutat cu o informație.

După ce a plecat bărbatul, mama și tata mi-au spus că, conform legii, eu nu pot da declarații fără acordul lor. Și mi-au spus că dacă cumva poliția se prezintă acasă la noi când ei nu sunt acasă, să nu le dau nicio declarație. Altfel formulat, să nu dau declarații în absența părinilor mei.

Acum, câteva întrebări :
1. Este adevărat că fără acordul părinților, minorul nu poate oferi nicio declarație?
2. Poliția vine acasă la mine să dau declarații sau trebuie să ma duc eu la secție?
3. În caz că trebuie sa mă duc eu la secție : Dacă nu mă duc, poliția mă va mai căuta?
4. Poate poliția să mă caute și la școală? Menționez că bărbatul știe și la ce școala sunt.
5. Există și posibilatea refuzării de a oferi declarații? Adică, dacă nu vreau să vorbesc, vor accepta? Sau sunt obligat să vorbesc?


Vă rog, ajutați-mă și cu un sfat! Ce să fac? Sunt foarte speriat! De acum câteva ore, când l-am condus pe bărbat la mine la ușa, nu mă pot gândi la altceva decât la asta.
Deci întrebarea asta chiar nu am pus-o degeaba sau la vrăjală! Mulțumesc mult pentru ajutor, și normal că cine reușeste să mă ajute întradevăr, primește fundiță!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook