Buna!
In primul rand o sa le pun aici ca sa le am aproape in acest raspuns.
Copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale.
Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia, printr-o măsura dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Copilul ai cărui părinți locuiesc în state diferite are dreptul de a întreține relații personale și contacte directe cu aceștia, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Copilul are dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale.
Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.
Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o munca ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
Copilul are dreptul de a beneficia de asistență socială și de asigurări sociale, în funcție de resursele și de situația în care se află acesta și persoanele în întreținerea cărora se găsește.
Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope, așa cum sunt acestea definite de tratatele internaționale în materie.
Copilul are dreptul la protecție împotriva oricărei forme de exploatare;
Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor
Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale. Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială.
Copilul are dreptul la libertate de exprimare. Părinții sau după caz alți reprezentanți legali ai copilului, persoanele care au în plasament copii precum și persoanele care prin natura funcției promovează și asigura respectarea drepturilor copiilor au obligația de a le asigura informații, explicații și sfaturi în funcție de vârsta și gradul de înțelegere al acestora precum și de a le permite să-și exprime punctul de vedere, ideile și opiniile.
Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia sa asupra oricărei probleme care îl privește. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și religie. Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fără consimțământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-și aleagă singur religia.
Copilul are dreptul la libertate de asociere, în structuri formale și informale, precum și dreptul la libertatea de întrunire pașnică, în limitele prevăzute de lege.
Copilul aparținând unei minorități etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viață culturală proprie, la declararea apartenenței sale religioase, la practicarea propriei sale religii, precum și dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membrii ai comunității din care face parte.
Copilul are dreptul la respectarea personalității și individualității sale și nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
Copilul are dreptul la odihnă și vacanță.
Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violentă, neglijentă, abuz sau rele-tratamente.
Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi. Copilul are dreptul sa fie crescut într-o atmosferă de afecțiune și de securitate materială și morală.
Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora, are dreptul la protecție alternativă.
Copilul are dreptul sa depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale; Copilul este informat asupra drepturilor sale precum și asupra modalităților de exercitare a acestora.
Sunt de parere ca fiecare dintre aceste drepturi este aparte, toate sunt necesare intrucat prin intermediul lor este asigurata dezvoltarea armonioasa a fiecarui copil. Consider ca aceste drepturi au rolul de a-i apara pe cei ce nu se pot apara singuri si acela de a oferi sanse aproximativ egale tuturor.
Atât un copil (fie că ne referim la un copil de 5 ani, de 7 ani sau de 12 ani), cât și un adult/om matur (o persoană care trebuie să muncească pentru a-și asigura propria existență sau, dacă are familie, pentru a asigura existența familiei sale) au drepturi.
Orice persoană, indiferent de religie, vârstă, rasă, sex sau naționalitate, are drepturi. Orice om are dreptul la viață, libertatea gândirii, libertatea cuvântului, securitate, protecție egală din partea legii și multe altele.
Drepturile copilului sunt precizate într-un document, care, prima oară, a fost adoptat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Mare parte dintre drepturile enunțate în acest document au fost transpuse și în legislația României.
Drepturile copilului asigură (sau ar trebui să asigure) șanse egale în fața legii tuturor copiilor. Toți copiii au drepturi egale la educație, drepturi egale privind protecția din partea legii, au aceleași drepturi privind libertatea (toate formele ei) și așa mai departe.
Din păcate, aceste drepturi nu sunt respectate de cele mai multe ori. Mulți copii sunt trimiși mai mult la muncă decât la școală, mulți copii sunt abuzați fizic, mulți copii nu au parte de mâncare, cărți sau haine, mulți nu au parte de afecțiune (fie că sunt dați la centre de plasament, unde foarte mulți sunt maltratați, fie că au părinții plecați în străinătate, unde mulți pleacă din cauza situației financiare, fie că au părinți neglijenți, care nu știu să aibă grijă de un copil, și multe alte motive).
Din fericire, sunt și ONG-uri, care se ocupă cu respectarea acestor drepturi și noroc că mai există și oameni cu suflet, care adoptă copii și le oferă căldură părintească sau oameni care oferă ajutor material copiilor care nu dispun de situație bună financiară.
Să nu uităm că toți copiii sunt viitori oameni maturi. Copiii sunt adulții de mâine și viitorul unei țări. Copiii nu sunt doar suflete naive, ci ființe umane, care au nevoie de afecțiune și de toate drepturile ce apar în Drepturile copilului, care ar trebui respectate de întreaga lume, pentru a deveni un om matur responsabil.
O zi frumoasă.
Cate odata. Copiii au prea multe drepturi si prea putin indatoriri. Asta-i tot ce spun...
UnchiulRamiz întreabă: