Bună TPU!
Azi am revenit cu o întrebare puțin mai specială și aceea fiind: ce părere aveți despre băieții care plâng?
Vreau un răspuns mai explicit 
Cam vaga intrebarea,cand sa planga? din ce motive?
Suntem fiinte umane,daca esti foarte trist si iti vine sa plangi,fa-o,daca te abtii nu esti mai barbat.
E un proces,prima data plangi cand esti copil din diverse motive,devii din ce in ce mai "copt",depinde prin ce treci daca o sa plangi des,rar sau deloc si de cum te inveti sau esti invatat sa raspunzi provocarilor vietii.
In unele momente e de inteles sa plangi (pierzi persoane dragi, esti tradat de oameni apropiati pe care i-ai iubit, etc) dar nu toti pot sa planga, nu ca nu simt tristetea...o tin in ei, asa s-au construit.
Parere mea...eu nu ii judec,aia slabi sunt asa pentru ca nu au avut exemple in jurul lor si nu toti pot sa se autoeduce,plus de asta tine si de genetic.
Dar ii evit,nu imi plac oamenii asa,evit si prostii,sunt toxici si polueaza.
Pot sa dau un sfat cuiva,dar daca vad ca oricat de simplu explic tot asa raman,renunt si imi vad de treaba.
Toti oamenii gresesc,eu am de invatat pana mor, cum au toti, dar unii nu accepta niciodata ca au gresit si o tin tot pe a lor, motiv pentru trebuie evitati.
Depinde din ce motive plang raspunsul meu, nu am o singura parere.
O zi buna.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Sincer am avut momente in viata cand chiar mi-as fi dorit ca o persoana de sex masculin din viata mea sa planga, sa fie sensibil dar nah.
Sincer prefer un barbat sensibil cand e cazul decat unul insensibil ce se zmiorcaie doar cand are de obtinut ceva.In fond si barbatii sunt oameni, au emotii, trairii.
Răspunde
Răspunde 
Si barbatii plang cateodata, vorba aceea!
Nu-mi plac 
Plansul e o dovada de slabiciune, din punctul meu de vedere.Plangi in fata unor oameni si automat te vor compatimi, le va fi mila sau te vor face sa plangi si mai tare.Majoritatea oamenilor, daca vad ca ai o slabiciune, profita de ea, ti-o exploateaza.Plansul e un fel de "cedare". Rezonez mai bine cu oamenii care prefera sa tina totul in ei,sa nu se exteriorizeze,sa poarte o "masca" neutra.
Daca esti sensibil,e firesc sa-ti vina sa plangi,indiferent de sex.Dar sensibilitatea nu e ceva definitiv, poate fi modelata, controlata, poti sa inveti sa iti tii in frau emotiile.
E o diferenta intre un om caruia îi vine sa planga si alege sa o faca, desi la fel de bine ar putea zambi si unul care nu se poate abtine.Primul detine controlul, al 2-lea nu.Primul e la fel de puternic sau cel putin aproape la fel de puternic pe cat e un om care se controleaza pe deplin, refuza sa planga.
Conteaza si in ce context o faci/din ce cauza. Daca plangi pentru ca ti-a murit pestisorul auriu sau ti-ai rupt o unghie e penibil. Daca ti-a murit mama, e de inteles. Daca plangi in public e aiurea indiferent de cauza.Te poti retrage undeva, nu trebuie sa devii atractia principala a unei scene de comedie(cum e perceputa de ceilalti). Daca esti singur si plangi presupun ca poate fi benefic uneori.Eu aleg sa n-o fac sau cel putin incerc asta,dar nu pot spune ca am o aversiune fata de cei care plang cand sunt singuri.E o metoda de a te elibera,de a te linisti. Unii nu rezista, oricat ar incerca, nu-si pot interioriza trairile si apar efecte negative daca se straduiesc s-o faca.
Barbatii au fost mereu vazuti ca "sexul puternic". Puternici, nu plang, strang din dinti etc.Acum lucrurile s-au schimbat(in rau), dar tot as avea pretentia sa nu planga la fel de mult ca o fetita de 5 ani.Barbat sau femeie, am o anumita retinere fata de oamenii care plang des/in public, dar im functie de motiv îi pot intelege si nu ma deranjeaza propriu-zis asta.
Sa inteleg ca tu te-ai deconectat de la sentimentele tale?
Bravo!
Ca preferi sa porti o mască?
Măști purtam toți.
Nu susțin că e ok sa plângi din orice dar atunci când situația e atat de nasoală si iti vine sa plângi sigur poti sa o faci într-un loc mai retras.
E mai sănătos asa decat ca tine, crede-mă.
Dar fii tu de fier, bărbat adevărat.
Eu aleg să plâng cand viata o sa ma aducă în situația asta.
As vrea eu sa ma deconectez de la ele.Nu e atat de simplu.
Nu prefer sa port o masca.Nu e o masca.Asa sunt eu.
Sunt fata
Am plans suficient, as putea lua o pauza.Viata creeaza contextul potrivit, alegerea e a ta.
Imi pare rau daca ai avut partea ta suferinta. Cineva spune că viata este cam asa...nastere, what the duck? si moartea. Cam ii dau dreptate.
Nu sunt adeptul plangaciosilor indiferent de sex dar plânsul este o manifestare absolut umană si nu este corect sa fie etichetată ca anormala cand este atat de fireasca. Ca si râsul. Cine stabilește cand si cat pot sa plâng? Normele sociale? Din punct de vedere psihologic nu este recomandat sa iti reprimi sentimente de genul asta. Da, un control este de dorit dar să înțelegi că poate am parut exagerat in punctul meu de vedere pentru ca se etichetează plânsul ca fiind semn de slăbiciune. Crede-mă că in anumite situatii este exact invers si iti trebuie curaj sa iti expui sentimentele in fata celor din jur. Da, societatea ne-a "învățat" ca e rușinos sau mai stiu eu cum.
Imi cer scuze daca am lezat pe cineva.
E doar parerea mea.
E bine indiferent de sex sa plangi, sa nu reti in tine. Depinde si din ce motive o faci, fie ca vizionezi un film sau e din cauza unor frustrari, neimpliniri, poate chiar din fericire. Daca esti o persoanã mai introvertita nu-i o problema s-o faci singur(ã).
Exact ca un copil mic când incepe sa plângã isi misca buzele, inainte s-o facã. Dar ca adult societatea ne invata ca e "rusinos" chiar si pentru noi insine, retinerea aia dã dovada de lipsa de curaj fatã de sine, nu fatã de alte persoane. Acele retineri nu dispar si afecteaza pe viitor, e ca un burete emotional care se strânge si devenim roboti cu timpul.
Este o listă cu lucrurile care fac diferenta dintre un băiat si un bărbat.
Plânsul nu este pe ea.
Cine spune altfel habar nu are despre ce înseamnă să fi bărbat.
Nu mai explica. Astia vor sã para barbati pe un site ca asta pentru a impresiona pe aici.
Pai lumea spune ca baietii care nu plang sunt barbati dar eu nu cred asta. Fiecare persoana are un suflet diferit si o rezistenta mentala diferita. Unii plang mai putin, altii mai mult iar altii deloc. Depinde si de mediul in care ai fost crescut. Dar eu plansul nu il iau ca pe un lucru rusinos, il iau ca pe un lucru folositor. Cand plangi te golesti mai repede de lucrurile care te intristeaza.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
