| R100 a întrebat:

Buna,TPUhappy de o vreme prietena mea cea mai buna observ ca e din ce in ce mai mult trista, deprimata, negativa...cum vreti voi. I-au murit parintii iar de atunci mi se pare tare schimbata,o inteleg, mai bine ca niciodata dar a trecut un an si ar trebii sa fie EA,aceiasi EA. Se face singura grasa,cu cosuri, mica de inaltime, isi gaseste defecte ce nu sunt vizibile asa de mult precum pune ea accentul. Ce ati face in locul meu? Ce sfaturi sa ii dau? Cum sa o aduc pe calea ce-a buna?

5 răspunsuri:
| 95Cosmin a răspuns:

Pai ii poti explica ca, daca ea pune accentul atat de mult pe acele trasaturi negative atunci ele vor ajunge in subconstient ca o comanda si acele trasaturi negative se vor amplifica.Ai putea sa ii spui cat mai des ca e frumoasa, nu are cosuri, arata perfect, ca e perfect sanatoasa si ii zici ca are un viitor stralucit in viata. Zicandu-i asta, toate vorbele astea pozitive vor ajunge in subconstientul ei si se vor exprima in fizicul ei si in succesul ei in viata.Incearca sa o faci sa se simta cat mai fericita si sa uite de necazurile pe care le are.Mult noroc, sper ca am fost de folos.

| annaangel17 a răspuns:

Ii zici ca viata merge inainte..Si ca trebuie sa ii uite pe parintii ei deoarece trebuia sa se intample asta odata si odata...Ii spui ca pentru tine, ca aspect fizic, este perfecta si iti place asa cum e! Funda?

| Anonima264 a răspuns:

Salut!
Totul se va rezolva cu timpul.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nu, nici dupa un an nu trece, nici dupa mai multi, mai ales daca este adolescenta. Este la virsta cind are cel mai mult nevoie de parinti. Chiar daca, atunci cind ii avem, la virsta asta noi negam faptul si sintem rebeli.
Parintii nu pot fi inlocuiti. Dar daca ai putea sa-i fii ca o sora, ai face mult pentru dinsa. Aici, nu este vorba de "calea buna". Ea are un gol imens in sufletul ei si nimic nu il poate umple.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

E foarte greu sa treci peste asa ceva, e si mai greu sa intelegi cum e. O ajuti prin simplul fapt ca nu renunti la ea si continui sa o sprijini.Chiar daca nu sunt efecte imediate, tu trebuie sa fii, ca un "chasing dog" -scuza-mi expresia, cu sensul sa o tot sprijini, sa-i tot spui lucruri pozitive, gen: Crezi ca parintii tai s-ar bucura sa te vada trista? trebuie sa o faci sa inteleaga ca trecutul e trecut, nu trebuie sa uite nimic, in special sa nu-si uite parintii. Amintirea lor va trai prin ea "forever", dar e timpul sa mearga mai departe, sa-si continue viata, sa realizeze ceva in viata si astfel sa-si faca parintii mandri. Eu asa vad lucrurile, te sfatuiesc sa nu renunti sa o sustii continuu!