| BiancaDenisa a întrebat:


Sper sa aveti rabdare si sa cititi tot...
Anul acesta trec in clasa a 8-a, iar ca orice viitoare liceeanca ma gandesc unde voi merge mai departe in clasa a 9-a.Sunt la liceul Pedagogic din Timisoara.Sunt multumita de liceu, desi sunt pretenti mari si colegi destul de fitosi pe aici...totusi profesorii sunt buni si stiu ceea ce fac.Intr-un fel, mi-as dori sa raman in liceu pentru ca cunosc aici tot. Elevi, profesori, am amintiri si cunosc scoala si regulile ei, dar intr-un fel nu imi doresc sa raman aici.
Orice copil isi creeaza vrand nevrand un statut in scoala, iar eu am fost catalogata drept fata cuminte si de multe ori fraiera, care e mult prea timida incat sa faca ceva sau sa vorbeasca cu cineva necunoscut.Nu ca vreau sa schimb asta, nu vreau sa fiu "fata rea" pentru ca nu m-ar caracteriza, dar as vrea sa incep aceasta etapa a vietii frumos si cu o schimbare in adevaratul sens al cuvantului.Cu toate ca mi-as dori sa schimb scoala, parca ceva ma retine aici, dar parca ceva ma trage spre nou.Ma tenteaza mult Colegiul National Banatean...o scoala buna, dar nu cu atatea pretentii si nu asa stricta, ceea ce intr-un fel e bine pentru ca la liceu te schimbi, ai nevoie de spatiu si libertate si de timp liber.Am prietene in acel colegiu care sunt acolo din clasa 1, le place si au ales si pentru etapa de liceu s-o petreaca tot aici.Totusi nu stiu ce sa fac, nu stiu cum ar fi mai bine, pentru ca mi-e teama sa nu regret, si cel mai teama mi-e de profesori, de cum sunt ei ca oameni.Sunt o persoana timida, ma integrez mai greu, dar chiar daca as ramane in scoala, la profilul unde vreau eu, nu as ramane cu multi colegi, poate doar 2-3 cu care oricum nu am o relatie stralucita, si in acest fel oricum as schimba aproape total clasa, dar totusi as ramane cu aceeasi colegi din alte clase care ma stiu cum ma stiu, iar eu mi-as dori ca lumea sa ma cunoasca altfel, sa ma cunoasca cum sunt eu de fapt, pentru ca pana acum nu am avut curaj sa imi dezvalui adevaratul comportament fiind foarte timida.Totusi, la liceu m-am hotarat sa fiu eu in adevaratul sens al cuvantului, si oamenii sa ma cunoasca doar asa, nu sa traiasca cu impresia ca am fost si altfel.
Ce ma sfatuiti sa fac? Cum e mai bine? Voi cum ati trecut prin asta? Ati simtit nevoia de o schimbare, si totusi ceva va retinea in acel loc? Va rog, chiar am nevoie de cateva sfaturi.
Multumesc anticipat! Sper ca raspunsurile voastre sa ma ajute. Ofer si fundita si voturi.

1 răspuns:
| Crucified a răspuns:

E chiar atât de greu să te bagi şi tu în vorbă cu viitorii tăi cu colegi?
Şi nu fă pe fraiera, îngăduitoarea etc. Să nu le dai să copieze, nu le da din mâncarea ta celor care crezi tu că-s nişte cârpe de şters televizorul. Ripostează-le ceva, zi-le să-şi cumpere singuri de mâncare. Că aşa am păţit şi eu. Şi am învăţat din greşeli. Dacă îţi faci prieteni prin clasă care-ţi mulţumesc pentru împrumutarea unui caiet, pix sau nu mai ştiu eu ce, îţi sunt prieteni.
Deci, încearcă să fi şi puţin rea, că nu strică.
Şi restul vine de la sine.