Vi s-a intamplat vreodata sa va simtiti singur, sa fiti trist mereu, sa aveti impresia ca nimic nu mai are rost, fara motivatie? daca da, cum ati ajuns in starea asta si cum ati scapat de ea?
Da, adesea. Insa asta face parte din firea mea si imi trece in cateva zile. Nu incerc sa fac niciun efort in perioada respectiva, din moment ce nu am niciun fel de motivatie sa intreprind ceva (in afara cazului in care chiar trebuie sa fac ceva). De obicei, ma uit la filme, ascult muzica stand in pat sau citesc, pentru a "iesi" din realitate. Daca functioneaza in cazul tau, intalneste-te cu cineva, poate te mai distrage de la starea aceea. In cazul meu, mi-ar face mult mai rau, fiindca imi place sa fiu singura, in general.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Dragul de tine. Intr- o zi poate o sa te obisnuiesti atat de tare sa suferi de dor incat poate nici nu o sa mai realizezi ca suferi. Iar in alta zi o sa ai familia ta si o sa fi pus in situatia de a face la fel sau altfel. In alta ordine de idei/ ce expresie, nici nu stiu daca o folosesc corect/ se poate intampla sa ajungi sa "hibernezi" pana se intoarce persoana iubita". Mie asa mi se mai intampla. Daca nu-mi lasa ceva de facut, doar caut sa fac timpul sa treaca mai usor, daca pot si nu cad in tristete. Apoi cand vine, parca a venit primavara, totul se activeaza.
Răspunde
Nu cred, fiindcă i-am oferit imagini amuzante, va zâmbi și el, oricum era prea trist 
Chiar daca imi este greu si acum atunci cand pleaca, pentru ca eu si tata avem o relatie speciala, am inceput sa ma obisnuiesc cu lucrurile astea, pentru ca se intampla de cand eram mic.
E bine. Insa cred ca in iubirea ta iti faci si foarte multe griji. Si simti timpul cu o lipsa, a lui, simti grea departarea de ceva atat de special, incat iti ia sufletul cu el, caci acolo ii e mai bine. Chiar daca nu iti da trairi constiente, esti receptiv. M-am observat pe mine si in cazul meu timpul parca dispare, asa incat mi-se pare ca are o viteza mare mare. Si cred ca e de la stres. Si stresul provocat de calculul inconstient cat il ai sub ochii pe cel iubit si cat nu, dar si alt stres. Iar cand suferinta dorului si a lucrurilor ce nu sunt facute impreuna, e comuna, nu stiu ce se intampla, dar se intampla ceva greu, care consuma multa energie psihica. Intr-un final e tot frumos si magic, doar ca are nuante, nu dramatice, altfel. Cum sa le zic la nuante? Pasionale?
Ma faceti sa rad si tu si Woodenpints. Doi baieti care se iau in coarne, fara sa fie rai unul cu altul, asa de dragul masculinitatii, cumva. Adolescentine.Dar si cu o usoara simpatie. Ca de la mascul la mascul. Ca si cum v-ati face cu ochiul: ne simpatizam masculinitatea ca spirit, dar sa ne si batem sa se vada un pic ca sunt doua diferite si independente. Zi ca te predai. nu ma predau. Zi ca te predai. Era din Tom Sawyer. Tu erai cel bine imbracat in zi de duminica? Si W. era, nu Tom. Celalalt.
Am fost si eu in starea asta si mi-a trecut doar dupa ce mi-am taiat venele consecutiv o saptamana apoi ma dadeam cu capul de ciment si imi curgea sange
Poate asta era raspunsul la intrebarea mea despre modul ciudat in care trece timpul. Doar poate.
Nu poate fi vorba nici de cea mai mica urma de simpatie intre mine si el. Noi doi ne 'stim' mai de demult, nu a comentat din intamplare la ceea ce am scris eu. Nu ai vrea sa vezi ce mesaj privat mi-a trimis candva. Ai putea sa iti dai seama cam ce cuvinte a folosit, daca te uiti numai putin la ce scrie pe blogul pe care si l-a pus la profil. De fapt de la blogul acela a inceput toata povestea asta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
