"nu sunt de acord cu avortul din punct de vedere moral"
De ce?
Problema cu argumentul tau e ca poate fi folosit sa justifice omorarea altor categorii de oameni.
Situatie: La 2 ani de cand a nascut, o femeie s-a saturat sa mai aiba grija de copilul ei. Nu sta foarte bine cu banii, n-a reusit sa dea jos cele 10 kg dobandite pe parcursul sarcinii si a inceput sa isi dea seama ca nu prea i se potriveste rolul de mama.
De ce sa nu aiba dreptul sa isi omoare copilul?
M am gândit și din punct de vedere religios, fiindcă majoritatea suntem creștini chiar dacă nu suntem practicanți dar suntem botezați, mergem uneori la biserica etc, moral în sensul ca nu e un lucru pozitiv, trebuie ca fiecare sa evite a ajunge la asta, nu mi se pare ok sa vedem avortul ca pe ceva banal, ca și cum scăpăm de un coș, poate sunt femei care fac câte 7 avorturi în doi ani din prostie, lene de a se documenta și proteja etc
Sunt pro avort dacă fata provine dintr-o familie mai mediocra și nu are posibilitatea sa îl crească.
Nu merita sa chinui un copil dacă nu ai posibilitatea sa ii oferi tot ce ii trebuie.
Trebuie sa gândești cu creierul atunci când faci sex neprotejat ca se poate întâmpla minunea asta sa ramai însărcinată și iubitul de lângă tine sa te părăsească. Sunt multe cazuri de genul asta.
Da, nu se scapa de un cos, se omoara intentionat o fiinta umana nevinovata. In nicio alta situatie nu e acceptabil sa fie omorata intentionat o fiinta umana nevinovata iar nerecunoasterea dpdv legal a avorturilor pentru ceea ce sunt e o absurditate si o nedreptate. Faptul ca nu sunt recunoscute dpdv legal ca fiind crime nu inseamna ca nu sunt crime cand respecta definitia crimei.
Pentru ca organismul respectiv este separat de organismul ei. Un embrion este doar o etapa, poate sa devina sau nu un copil. Fiecare cu adevarul lui, pentru mine este imoral sa dai nastere doar ca sa chinui. E fix ca in cazulul necastrarii cainilor, la fiecare colt de strada mai dai de un cadavru pentru ca autoritatile si stapanii de caini nu isi asuma responsabilitatea.
3 secunde inainte de nastere, n-ai nicio problema cu omorarea copilului. 3 secunde dupa nastere, omorarea lui devine cumva gresita in viziunea ta. Aceeasi fiinta umana care n-a facut decat sa treaca dintr-un loc in altul. Viata unui om capata valoare imediat dupa ce acesta a fost scos din uter, sau undeva pe traseu? De ce atunci? Cand copilul este iesit doar pe jumatate, il putem omori?
"Un embrion este doar o etapa, poate sa devina sau nu un copil."
Un embrion nu evolueaza intr-un copil daca nu este lasat sau daca se intampla altceva cu el, iar "embrion" nu e decat un stadiu de dezvoltare al omului. E un argument absurd sa spui "un embrion nu este un copil, drept urmare il putem omori", e ca si cum ai spune "un adolescent nu este un adult, deci il putem omori".
Cat despre restul raspunsului: Ideea ca fiecare poate sa aiba un adevar al lui despre chestii, mie mi se pare ca submineaza ideea de realitate pe care o impartim cu totii. Poate vrei sa spui ca fiecare poate sa aiba o parere. Iar rezolvarea la a nu da nastere doar ca sa chinui e foarte simpla: nu chinui. Daca vrei sa spui ca viata in general e un chin pentru unii sau ar putea sa fie, atunci trebuie sa explici de ce sa nu omoram toti oamenii care dupa parerea ta, se chinuie. Daca ai de gand sa spui ca nu ii putem omori pentru ca au apucat sa iasa din uter, revenim la ce am incercat sa aflu la inceput...
Cu propriul corp, da. dar fătul este în corpul ei, dar nu este al ei.
Astfel, cu propriul corp să facă ce vrea, dar nu corpul fătului.
anonim_4396 întreabă: