Am avut vreo doua in copilarie-adolescenta. Ma ajutau sa-mi pun gandurile in ordine. Puneam pe hartie unele idei, ganduri, dorinte, care erau secrete pentru tot restul lumii, care nu le puteam impartasi nimanui. Era o activitate foarte interesanta si placuta.
@bacemi, se pare, ca suntem suflete-pereche. Si eu am vreo 5 caiete groase pline cu poezii (unele chiar foarte bune ) ramase din adolescenta. Le pastrez si acum, si uneori le recitesc cu mare placere si 'mi aduc aminte de vremurile de mult apuse.
In jur de 4.Cred.Dar ma gandesc serios sa le arunc.Cand imi citesc propriile randuri imi dau seama ca am bravat/insistat prea mult pe niste tampenii
Nu am avut jurnal. Am avut insa un oracol prin clasa a 7-a. Poezia este pentru mine jurnal. Scriu acolo ce simt si cand recitesc o poezie retraiesc si evenimentele care m-au indemnat sa o scriu.
Unul, in clasa a4a sau a5a. Dupa acela nu am mai avut. Nu gaseam rostul lui...nu ma simteam nici mai bine, nici mai rau daca imi scriam gandurile si sentimentele pe foi( mult mai mult ma ajuta sa ma destainui in fata unei persoane). Si de ce mi-as mai face? atata timp cat il poate gasi cineva si m`as simti si mai prost daca acea persoana mi l`ar citi. Macar in persoana careia ii spun eu am incredere.
Nu am avut niciunul pana acum nu mi se pare ca as avea foarte multe chestii interesante de scris. eu cred ca viata pe care o petreci in timpul facultatii e cea cu multe aventuri etc. cea care ar trebui scrisa ca nu stii niciodata ce poveste palpitanta iti mai iese .
Salut!
Eu unul singur din clasa a 5a si il mai am si acum . Si scriu o gramada de chestii il el, care nu le pot spune cuiva in fata