Buna ziua astazi am fost foarte nesimtit in metrou eram la metrou spre gorjului si pe ruta asta e cersetori multi mereu
Problema e ca am vazut un cersetor care cerea bani si nu i-am dat
Ala care canta pentru cine stie
Acuma problema e ca mi-a zis ca e nesimtire si eu am zis ca asa o fi cum sa nu dau bani fac abia 2000 lei pe luna oare sa-i dau data viitoare?

Salariul contează, deci da, dacă spui că ai 2000 și să mai stai și cu chirie și nici părinții să nu te ajute sau alte rude prea mult, e crunt. Însă încearcă măcar să schimbi atitudinea.

Ca și om care plânge și o înfurie situația cerșetorilor, de ce God, deși Îl Ador, permite să trăiască astfel de oameni săraci pe Pământ de ce dracu, nu-i lasă mai bine să moară, că e crunt să n-ai nimic și mai ales să stai în văzul tuturor și să-ți duci existența astfel, târș-târș. Eu empatizez enorm cu oamenii ăia și îmi vine să pun foc societății când știu că ei există, apoi când văd și extremele alea de nu mai au loc pe Mapamond de câte au, clar îmi vine să devin un Ted Bundy al săracilor vs bogațiilor sau un fel Joker și să extermin umanitatea asta plină de paradoxuri și extreme. Dar apoi îmi revin și-mi spun în felul următor, sunt conștientă că și dacă îi dau eu cerșetorului 1, 10, 100, 300 de lei el tot nu se va înbogăți, deci dacă îi dau nici nu mai contează pentru el, dar contează pentru mine. Azi dau 1 leu, că doar atât am, dar poate mâine dau 100 de lei că am mai mult și îmi face o plăcere să știu că pur și simplu am dat ceva, am oferit ceva, nici nu mai contează ce face el cu banii, dacă ia o pâine sau țigări, dacă dau pentru terapia mea, de a știi că în loc de un rău am făcut un bine, nici nu-mi mai pasă ce face el cu banii.
Iar dacă pur și simplu nu am sau nu am dispoziție să dau, îmi croiesc drum pe lângă el, fără să-i dau, dar fără să-l înjur sau să-l judec, eu am avut ceva mai mult noroc zic, să nu am nici bogății mari dar nici să ajung homeless, undeva la medie, așa că dacă sunt ceva mai norocos nu înseamnă că acum trebuie să umilesc sau să nu am măcar o simplă empatie. Cred că iar m-am pierdut în detalii.

Aici subliniez esența : Dai sau nu dai, e total decizia ta și și una și alta e bună, tu ești propriul stăpân al deciziilor tale și al finanțelor tale, cum decizi să le cheltui te privește, dar devii un om mai frumos (și sper ca asta să audă întreg Mapamondul, pentru că pe mine atitudinea asta mă supără și îmi vine să mor de furie și nervi pentru atitudinea asta : "Să se ducă la muncă!", "Eu nu am nici pentru mine, dapăi pentru el." "Luara-l naiba de cerșetor!".) devii un om bun și frumos cu adevărat când înțelegi și pe cel homeless, când îi vizualizezi povestea, când fie că dai sau nu dai, nu umilești. De fapt și dacă dai doar cu scopul ca să-ți dea God pe altă parte ești doar afacerist, nu mai ești nici bun, nici darnic ești afacerist cu Bosul cel mare.

Om cu adevărat bun ești doar atunci când dai o dată la 10 ani, dar ai dat pentru că ți-a mai rămas și ție ceva și pentru că sufletul tău a tânjit atunci după treaba aia, să faci chestia aia, dar clar ești cu adevărat bun și superior chiar, aș spune când înțelegi, când nu comentezi că ai sau nu ai, că el ar fi trebuit să aibă altă viață, când visezi că ai vrea să-l iei acasă, dar evident că nu o faci pentru că ai treaba ta și e perfect normal (aici e altă mafie și altă poliloghie cu ăia care, ba chiar iau cerșetorii acasă, ca să-i osândească.)

Sper că s-a înțeles esența.
Nu în a da ci în a simți mai mult. În a înțelege și dacă nu înțelegem măcar să nu ne manifestăm disprețul față de existența acestor categorii de oameni.

Deși admit că și eu cam tot asta am făcut când ți-am dat exemplul cu cerșetori vs bogați, disprețul meu ar fi mai mult pentru bogați, și pentru discrepanța asta mare între clasele sociale, deci mai am și eu lucruri de învățat, se pare.

Nu dai nici un ban la cerșetori.