A urma exemplu altor persoane are anumite avantaje: nu trebuie sa iti asumi responsabilitatea unei anumite decizii, calea este batatorita, nu risti mare lucru. Totusi, asta nu este pentru oricine - unii ar face orice numai sa "fie ei insisi", ar indura orice sacrificii si ar risca oricat pentru asta. Imi amintesc ca in liceu i-am scris dirigintei intr-un "Extemporal la Dirigentie" ca eu am valori proprii iar dansa mi-a pus pe hartie vreo 3 semne de intrebare, cu rosu si s-a uitat la mine ca la un OZN.
Mai tarziu, am ajuns sa inteleg ca, daca iti doresti o viata linistita in societate, este nevoie sa tii cont intr-o anumita masura de parerea celor din jur, ceea ce se numeste ca... "ai bun simt comun". In ce priveste "lumea rea", da, exista asa ceva si exista rautate in fiecare dintre noi, pentru ca avem cu totii prioritati care se izbesc de prioritatile celorlalti. Astfel de situatii nu se rezolva prin "calcatul in picioare" ci prin rabdare, negociere si asertivitate. In felul acesta pastrezi si relatia, iti aperi si punctele de vedere, chiar daca dureaza ceva mai mult.