Un om echilibrat - așa cum suntem cu toții de pe aici - este mândru de el/ea, permanent. Deci privește cu incredere in sus
Mândria cred că e euforia prostului.
Mie mi se rupe de toată planeta, dar am mereu încredere în mine.
Mândria ar însemna să îmi pese de ceilalți și părerile lor. De fapt, mai rău... Ar însemna să mă compar cu mediocritatea.
Nu vad legatura. Si eu sunt sigur pe mine in genera. Mi se par doua stari/sentimente diferite.
Uneori întrebările de genul te pun un pic pe gânduri, pentru ca mulți dintr-e noi nu prea ne gândim la asta.
Am avut niște momente în perioada asta în care mi-am înfrânt anxietatea și am făcut niște lucuri greu de făcut pentru mine și de asta sunt mandra.
Nu sunt mândru de mine niciodată.
De mic copil am vrut să mă fac astronaut. Ceea ce nu mi-a ieșit.
Și încă nu mi-a trecut supărarea.
Azi pentru că am făcut dulceață de pere, lămâie și vanilie pentru prima dată a ieșit perfect.
anonim_4396 întreabă:
nyoentox2002 întreabă: