Cat de serioasa e depresia? Si cat de in serios trebuie sa o luam?
Am auzit foarte multe păreri despre toate tipurile de depresie.Sunt oameni ce spun ca este o boala gravă cu care nu e bine sa te joci sau pe care nu e bine sa o ignori.Dar mai sunt si oameni ce cred ca e o vrajeala,ca acei oameni se prefac, ca pe timpuri cum nu exista asa ceva si acum toti se plâng.
Cert e ca din cauza acestui diagnostic si nu numai, apar foarte multe cazuri de sinucideri, de crime...
Poti sa omori un om din cauza depresiei sau e "nevoie"si de o altă boala pe lângă ca sa poti ajunge in punctul ala?
Ne îmbolnăvim tot mai des de depresie pentru ca acum, în secolul asta stim de ea si cum se manifesta si ne marchează mai tare? Sau e o boala noua a secolului?
Ordonare:
După relevanţă
Depresia e o boala serioasa, nu ca nu exista, ca e vrajeala, aia care zic ca e vrejeala sunt prosti, nu cunosc problema dar vorbesc ca fraierii. Ce studii au ei in domeniu sau ce experienta au ei ca sa vorbeasca?
De aia si se ajunge la sinucideri, tocmai ca e f serioasa, 90 % din suiciduri sunt de la depresii.
Exista depresie endogena deci cica fara legatura cu mediu, si exogena are care e de la mediu, se trateaza ambele, altfel se poate agrava treaba.
Se mai trateaza si la psiholog alea usoare doar, si care vin din erori de gandire, gen "vaaai fara cutare mor", si cand afla ca acel cutare nu merita atentie, dispare suferinta de exemplu.
Nu prea omori un om de la depresie ca nu esti violent cum poti fi intr-o criza de schizofrenie si nu-ti dai seama.
Depresia a existat mereu doar ca nu s-a mediatizat, din contra, in trecut viata era mai grea ca acum, munceai in conditii mai grele, pana la urma viata e cam aceiasi, omu munceste 8 ore, se intretine, in rest face alte chestii, si acum 50 ani era la fel.
In anii 30 munceai 12-14 ore pe zi, deci era mai rau, nu ca acu vaaai e mai greu, mai rau, din contra.
Deci nu e neaparat boala secolului, dar acum se spune si de aia stim ca vaaai s-au inmultit nr de cazuri.
Răspunde
Nu la asta m-am referit.
M-am referit ca acum stim mai multe despre depresie si atunci ne e frică de ea mai tare decât înainte sa stim ca exista.
Răspunde Oamenii stau prost cu statistica... Depresia era și este tot aceeași boală cu aceleași simptome, dacă era mai prezentă sau nu trebuie să începi să citești cărțile scrise prin anii 80-90 ca să afli.
Nu e boala secolului,doar că pe timpuri lumea era mult mai înapoiata,nu cunoșteau termenul de depresie cu toate că suferea de ea
Exista doua tipuri de oamenii cu depresie, aia reală și aia falsă
Sunt unii care consideră depresia ceva cool, suferă de atenție, confundă o zi prosta cu depresia
Și depresia boala psihica, tristețe profundă pe perioade lungi, care te macină puțin câte puțin în fiecare zi ca orice boală netrata, și e mai dificil să ies singur din asta
Daca chiar ai depresie nu e de gluma. Depresia poate declansa alte boli. Sunt oameni depresivi care se neglijeaza. Nu mananca cand/cat trebuie, nu se mai spala corespunator, nu-si mai fac curat etc. Traiesc zile in care isi doresc doar sa stea in pat si sa nu faca nimic.
Mintea afecteaza foarte mult corpul. Cu depresia chiar nu e de joaca.
Sa stii ca s-a facut un studiu care consta in tratarea bolnavilor in 2 spitale. Un spital nou nout, mai modern, dragut, bla bla si un spital mai vechi. Bolnavii din spitalul mai nou ieseau din spital cu 2-3 zile mai repede in medie decat cei din spitalul vechi. De aici reiese ca o gandire pozitiva te ajuta sa te vindeci mai rapid in orice caz.
Totusi lenea/fitele nu trebuie confundate cu drepresia, ca mai sunt si cazuri d-astea.
Depresia e o boala ce trebuie tratata ca cancerul.
Mi am pierdut mulți ani din viata din cauza acestei boli terifiante și mai mult ca sigur o sa mai pierd sau o sa pierd lupta de atâția amari de ani de zile.
Dacă depresia nu e tratata se ajunge la anxietate, dacă la anxietate ai parte de un soc emoțional sau o trauma sau stres posttraumatic se poate ajunge la episod psihotic, dacă episodul psihotic nu este tratat se ajunge la al doilea, chiar al treilea apoi la tulburare psihotica boala o devenit cronica deja e psihoza care e aproape la fel de grava ca schizofrenia, dar trebuie sa fi și predispus la afecțiunile psihiatrice pe care le-am enumerat.
Pe langa depresie poți avea și tulburare antisociala (sociopatie, psihopatie) cei mai mulți recidiviști suferă de sociopatie, criminali, bătăuși, hoți, violatori fiindcă au avut parte și ei la rândul lor parte de abuz psihic, sexual, fizic.
Cea mai grava forma de depresie este depresia psihotica, depresie cu elemente psihotice și depresia nevrotica.
Depresia nu e o concepție ci o boala grava mintală, poate fi confundata cu alte comorbidati, stări temporare din cauza unei deficiente de minerale și vitamine în organism, sau un episod depresiv pe care toți îl au de-a lungul vieții, uneori trece de la sine acest episod fără tratament alteori devine o patologie.
Si eu am anxietate, dar mai mult sociala.
Am întrebat asta pentru ca am văzut tot mai des oameni ce se sinucid sau chiar omoară si toate astea se pun pe baza depresiei.
Oamenii ucid și când le este foame, sete, amenință că se sinucid sau chiar o fac când vor să atragă atenția, depresia este un motiv inventat de oameni.Omul dintotdeauna a căutat să dea vina pe ceva, caută un motiv anume, dar întotdeauna se uită în exterior și aruncă vina pe ceilalți în loc să se cerceteze pe sine.
Pai exista anumite manifestări.
Nu stiu daca ai vazut stirea recenta, cu femeia ce suferea de depresie psihotica si si-a omorât ambi copii. Posibil sa fi inventat asta si ea si medici si ea sa fi fost perfect conștientă cand si-a omorât amândoi copii, unul de 2 luni si unul de un an și un pic?
Nu toți se sinucid din cauza depresiei, nu e o regula.
Într-adevăr din cauza tulburării de personalitate borderline sau tulburării de personalitate bipolara se sinucid multe persoane excluzând depresia.
Afecțiunile psihice au și cauze uneori și organice nu doar psihice.
Sunt unele boli ale glandei tiroide care declanșează depresie, anxietate, atacuri de panica, la unii bătrâni psihoze.
Depresia poate fi și independenta adică sa fie în cadrul altei boli, de exemplu :
În cadrul dermato ( unele boli grave autoimune de piele declanșează depresia)
Și desigur în alte cadre medicale care pot declanșa oricând și în orice moment boli psihice.
De exemplu tinitusul declanșează anxietatea, depresia fiindcă creierul îl percepe ca pe un pericol de aceea e ok sa te autocintrolezi.
Depresia în cazuri rare poate fi și ereditara
Deci depresia are cauze psihice, organice și ereditare.
Sunt oameni efectiv internați la psihiatrie din cauza depresiei.
Sunt oameni care nu se pot da jos din pat din cauza depresiei sau se taresc sa ajungă pana la baie, astea deja sunt depresii catastrofale mult mai grave ca depresia mea, efectiv le ia toată energia, interesul, motivația, devin total indeferenti și nepăsători, ajung sa își neglijeze și igiena personala.
Sunt foarte multe tipuri de depresie, le as inspira dar nu vad rostul, are multe cauze depresia și as putea sa scriu romane dar ce era elementar am scris deja.
Să zicem că acea femeie suferea, avea probleme mintale.Atunci de ce el ca bărbat a intrat în viața ei,au făcut împreună și doi copii din moment ce tu ai văzut că este bolnavă? Să zicem că a intervenit pe parcurs o problemă la nivel mintal,dar de declanșat se datorează faptului din ce am citit că ea se ocupa singură de creșterea copiilor,soțul fiind la muncă.Ca să ai o viață cu adevărat fericită,de basm,trebuie să ai încredere deplină în partener,să nu ai nici o îndoială,să te poți baza pe el,să fie capabil să te conducă,dar fără comunicare,fără sinceritate nu va fi posibil.Unii oameni nu înțeleg că doar sexul în sine implică responsabilitate,căci fata,vezi bine și aici în întrebări,ea trăiește cu sentimentul de spaimă,că dacă a contactat vreo boală,sau a rămas însărcinată,băiatului puțin îi pasă,pentru el doar asta contează,ți-a tras-o și își vede de viață în continuare,doar ea suferă. Unii oameni nu realizează că să ai un copil este o responsabilitate enormă și în creșterea lui trebuie să se implice ambii părinți. Unii tratează copilul ca pe un animal de companie,crezând că dacă este hrănit și din când în când te mai joci cu el este suficient și crește.Cei plecați în străinătate ce și-au lăsat copiii în grija bunicilor la fel gândesc,ei spunând și crezând că îi oferă copilului tot ce e mai bun prin faptul că ei câștigă bine și că asta este suficient. Însă copilul când crește se depărtează de părinți,ajungând să îi urască,părinții se miră de cum este posibil așa ceva,fiindcă copilului nu i-a lipsit nimic,cel puțin din punctul lor de vedere. Însă copilul are nevoie de dragoste,de afecțiune,de un sfat,de părinți să îi fie alături fizic,nu să îi privească printr-un ecran,să se uite la ei ca la un personaj din filme,are nevoie de părinți acum cât este în creștere,în formarea viitorului adult, să simtă îmbrățișarea ta, nu îl încălzește cu nimic faptul că tu îi trimiți o jucărie să-i fie aproape, el te vrea pe tine, căci când va crește să nu vă mai mire că o ia razna sau că vă urăște.
Pai a luat-o si a facut copii cu ea probabil pentru ca altcineva nu il lua, sau pentru ca probabil nici el nu e chiar apt psihic.Sau,mai exista o varianta. Exista posibilitatea ca aceasta să se fi îmbolnăvit pe parcurs,cum se zice la depresia aia după naștere, postnatala parca.
Nici eu nu prea inteleg cum poti sa te imbolnavesti psihic daca faci un copil pe care ti-l doresti,dar probabil mintea umana functioneaza in asa fel incat noua celor ce suntem ok ne e greu sa intelegem.
O femeie cand face un copil automat se ingradeste,trebuie sa se responsabilizezi, trebuie sa poarte grija unui suflet in plus nu doar ei, corpul ei se schimba, nevoile cresc, liniștea se duce si ai nevoie de mai multa răbdare decat inainte si nu toata lumea poate sa faca fata.Asa ca multe cedeaza.
Cum ai zis si tu, daca ai si un partener ce nu se implica si mai faci încă un copil locurile se agravează. Plus faptul că la mijloc exista si o lipsă de educație.Adica o data ce soția ta se îmbolnăvește si nu mai e cum a fost realizezi asta.Adica se vede cu ochiul liber cand un om deraiaza.De asta si zic, exista posibilitatea ca doar depresia sa te aduca in pragul de a omora un om, sau e nevoie si de alte probleme psihice dobândite în timp?
Cu faza cu străinătatea sunt de acord total.
O persoană cu capul pe umeri,care gândește cu adevărat,nu are cap doar să nu îi plouă în gât se va gândi dinainte,va lua în calcul toate variantele, va alege partener care îi va fi alături nu doar la bine ci și la greu. Femeia intră într-o stare de îndoială, de teamă, de frică, fiindcă cum am mai spus nu are încredere deplină în el, nu există comunicare sinceră între ei. Unele femei după naștere suferă anumite schimbări atât în interior cât și la exteriorul organismului.Cunosc caz când ea după naștere a luat în greutate, ea înainte fiind mai slăbuță, ajungând după naștere de nerecunoscut.Acum el dacă te iubește cu adevărat,pentru tot ceea ce ești tu ca femeie,nu stă cu tine și ține la tine doar că arăți într-un fel. Căci sunt cazuri când ea înainte să nască dacă el stă cu ea doar pentru trupul ei,când acesta nu a mai fost atras de ea,fiindcă el se excita doar la felul cum arătai înainte,el ajunge să te înșele. După ce naște femeia,la fel dacă suferă schimbări el,face tot ce este posibil să fie cât mai mult plecat,să nu îți fie alături,ducându-se la altele. Unii bărbați ajung să le jignească,umilească că uite în ce hal ai ajuns,de parcă femeia poartă vreo vină. Unii te insultă în așa hal de tu ca femeie o iei razna,el te susține și îndrumă să apelezi la operații estetice,pentru a arăta la fel ca înainte el oricum la un moment dat ajungând să se despartă de tine. Unele femei de aceea se zice că cică după naștere ar intra în depresie.Păi cum să intri în starea de tristețe, de supărare când în viața ta a apărut o minune.Ori ele se simt așa și consideră că acel copil este un accident, o povară fiindcă soțul s-a depărtat de ele și atunci se răzbună, își varsă nervii pe copil, ajungându-se la crimă pe motiv că datorită copilului ea nu mai este frumoasă, nu mai este cea de care el s-a îndrăgostit și copilul este cauza răcirii și depărtării bărbatului față de ea.Ca să nu se declanșeze vreo stare din aceasta de "depresie" el trebuie să îți fie alături, căci să zicem că te îmbolnăvești, el dacă nu ține la tine și te-a luat doar pentru fizicul tău și să aibă parte de sex când vrea mușchiul lui nu te va îngrijii ci te va părăsii. Unele femei se compară cu altele, după naștere ele începând să se îngrijoreze și mai mult, dar cum am mai spus dacă ar avea susținere din partea bărbatului ele nu ar mai recurge la gesturi necugetate.Alegeți-vă cu grijă partenerul, discutați despre orice. Unele ajung să refuze să facă copii pe motiv că li se va modifica corpul, iar soțul nu o să le mai iubească. Sunt bărbați toxici care ajung să îi bage în cap femeii și ajung să o convingă că este mai bine fără copii.
Exista posibilitatea ca fizicul femei sa se schimbe, dar uiti un lucru. Femeia se aranjează si vrea sa arate bine si pentru ea, nu doar pentru bărbat.Plus sa fie ok si in societatea, ca si asta conteaza pentru o femeie.Deci,degeaba ii spui tu ca e mirifică, daca ea se vede in oglinda ca e cat muntele ca nu prea ajuta.
Plus faptul că există posibilitatea sa apara si anumite dereglari hormonale, ce o fac sa gândească si sa se manifeste altfel, pe care nici ea nu le poate controla, da cel de langa.
Plus faptul că mulți se descurcă greu financiar, iar partenerul cat s-ar speti sa scoată bani e degeaba.Pentru ca sunt si femei independente ce atunci cand vad ca nu pot fi utile se macină.
Mai sunt altele ce se sperie o data ce vad ca au o responsabilitate atat de mare in brate.Adica sa creasca, sa îngrijească și sa educe un copil.Chiar dacă si la dorit,poate aparea temerea că nu va fi o mama buna,ca nu va reuși să facă toate cele necesare pentru creșterea lui.
Într-adevăr,sprijinul partenerului si ajutorul lui inseamna mult.Iar complimentele, laudele, mulțumirile nu ar trebui să lipsească dintr-o relație sau situație de genul.Dar uneori, ce e in mintea omului nici el nu stie, da altul, ce nu e nici macar specialist.
De ce pe vremea bunicilor nu era depresie? Oare atunci nu se confruntau cu probleme, cu lipsuri, cu suferința? Sunt femei care au rămas din diferite motive văduve și nu s-au mai recăsătorit și singure au crescut și educat nu unul, ci zece copii.Copiii au crescut mari și exemplu în societate. Dacă bărbatul nu te place cum arăți fizic,nu ești pe placul lui,atunci de ce se mai bagă cu tine în seamă,de ce te vrea în viața lui? Doar să nu rămână singur,doar să fie și el căsătorit, doar să nu mai vorbească lumea că uite ai o vârstă și nu ai încă o familie, doar să faci pe plac părinților, sau o faci doar pentru sex? Dacă nu ești capabil să o iubești pentru tot ce este ea ca întreg, mai bine rămâi singur și așa nu îți mai bați joc de viața și sufletul unei ființe nevinovate.Societatea prin toate mijloacele vă bagă în cap fetelor că dacă nu arăți într-un fel ești urâtă.Și în urma acestor îndrumări greșite câte fete/femei și chiar și cei de sex masculin, căci și pe noi ne învață cum să fim cică pe placul vostru, ajung să se sinucidă.Ca să nu te "îmbolnăvești" trebuie să ai un caracter, o personalitate de neclintit, să îți cunoști valoarea.
Am stiut ca o sa vad o replică de genul depre vremea bunicilor.Ba da, era si atunci depresie si au mai fost si atunci cazuri de nebunie.Doar ca ei nu știau denumirea.
Pe vremuri cei mai mulți cand intrau în depresie începeau să consume alcool, pentru ca simțeau ca nu e in regula si asa se mai inveseleau.Dar acum oameni realizeaza ca nu asta e solutia.Pus ca pe timpuri femeile daca aveau o pasa proasta multe erau bătute si trebuia sa se lupte cu ele însuși sa se redreseze.Crezi ca nu au mai fost cazuri de femei ce si-au omorât copii, sau care din cauza stărilor astea si-au lasat copii sa moara? Plus ca pe timpuri cand copilul nu dormea, sau tot plangea, ii dădea un pic de pălincă pe o cârpă si lua somn.Crezi ca aia ce făceau asa erau normali?
Femeile de pe timpuri ce au rămas văduve, multe din ele s-au luat cu bărbații aia pentru ca asa a vrut societatea sau părinții, nu din dragoste (nu generalizez, zic ca o mare majoritate pentru ca au mai existat pe timpuri si familii ok si femei fara depresie ca si azi) si atunci au putut răzbi altfel.Plus ca, pe timpuri si copii puteau munci si deveneau stâlpii casei. Uite exemplu e "baltagul", după ce tatăl copilului și implicit bărbatul femei nu sa mai intors, ea si-a luat copilul cu ea pe care îl punea la munca, sa o apere sau chiar i-a cerut sa il omoare pe cel ce la omorât pe tatăl lui.De ce crezi ca uni făceau asa multi copii, ca le era lor drag sa le zbiere ceva in cap? Nu, foarte multi pentru a avea o familie mare ce sa poata munci si sa ii ajute la treburi (pe lângă ca nu era educație sexuala).Pe bunica mea cand am intrebat-o de ce a facut 6 copii, mi-a zis ca a vrut sa aiba si o fata (a facut 5 băieți și a 6 a ieșit fata), poftim cultura.Plus ca atunci nu erau atâtea lucuri pe care trebuia sa i le oferi,nu erau scutece si lapte praf,nu trebuiau sa aiba mai multe haine, se spalau la ciupa cu săpun de casa iar lucrurile astea toate erau la indemana, nu trebuiau cumpărate cu bani grei.Dar azi, nu cred ca mai poti face asa, ca iti ia protecția copilului copii.
Păi nu am spus că nu o placi sau accepti, am zis ca ea nu se place si accepta pe ea.
Sunt de acord cu faptul că societatea te tampeste cu criteriile iei si iti dau mare dreptate.Si eu sunt de aceias parere.
Si da, stiu ca trebuie sa fi puternic sa faci fata.Dar mai cred si mai consider si ca anumite lucuri involuntar se declanșează in timp.
Uite, eu sufăr de anxietate sociala.Nu pot sa zic de mine ca nu sunt o femeie puternică pentru ca am trecut prin destule greutăți.Dar mediul de acasa,de la bunici in care am crescut m-a facut sa fiu anxioasa. Tinandu-ma de mica cu ei, langa ei, sau singura m-au facut sa nu ma pot adapta in societate.
Sau încă un exemplu. Tatal meu consuma alcool, venea băut acasa, zbiera, se certa cu noi iar eu involuntar am rămas cu anumite traume si sperieturi.De aceia nu suport alcoolul, oameni bauti sau urletele.
Asa si cu depresia. Daca tu continuu nu ai ai, nu poti, te doare, te chinui etc e imposibil ca la un moment dat mintea ta sa nu cedeze.
Ai dreptate, fiecare generație are "nebuniile" ei. Diferența este că atunci nu aveau ca acum atâtea mijloace prin care să devină publice.Dar să ști că tu ești puternică, fiindcă deși ai trăit într-un mediu care te-a afectat, puteai să ajungi și tu la rândul tău o femeie violentă, care să găsească în alcool alinare și să îți distrugi viața.Dar vezi că undeva în interiorul tău s-a declanșat ceva ce te-a făcut să te ferești de asemenea oameni și această anxietate socială este pentru tine una benefică, aceasta te-a păzit în viață și ți-a fost dacă pot să spun așa de folos, căci ai ocolit oamenii care ți-ar fi făcut rău.Trebuie să fim puternici psihic,în noi stă puterea de a ne vindeca și a merge mai departe și mai ales acum de când cu " virusul" când lumea a luat-o și mai mult pe arătură. Omul îți provoacă stările de depresie,teamă,frică,nervozitate,doar el te stârnește, omul este cel mai mare "virus" prin ceea ce gândește, prin cuvintele care le exprimă și prin faptele sale.
Motivul pentru care din ce in ce mai multa lume intra in depresie e ca lumea devine din ce in ce mai complicata.
Faptul ca pui aceasta intrebare confirma ca niciodata nu ai fost depresiva... In egala masura oamenii care afirma ca 'doar cei lasi se sinucid' mananca rahat, habar n au ce inseamna depresia. Raspuns final: da, e o boala care poate fi tratata EXCLUSIV cu antidepresive si terapie.
Pai poate am avut sau am si vreau sa stiu cum se manifesta, daca sunt normale anumite simptome sau reacții si cat de grav este. :p
Dar si daca nu am avut sau nu am, nu intreb din răutate după cum poate vezi comentariile. Voiam doar sa stiu deoarece parerile sunt împărțite.
Și eu consider că, creierul omului poate sa "cedeze" in anumite situatii.Si nu merg pe premiza ca e vrajeala.
E bine ca nu crezi ca e vrajeala. Cu toate astea, imi mentin cu tarie afirmatia de mai sus, si anume ca daca ai intrebat asta NU stii cum e depresia.
Bine.Eu nu am de ce sa ma contrazic ca stiu sau ca nu.Eu nu mi-am expus problema mea, am intrebat doar cate ceva despre depresie.
Multumesc oricum de raspuns.
Este o discutie foarte complexa. Depresia e destul de serioasa, ca pana la urma, tuturor ne e frica de moarte dar acei oameni care se sinucid au fost atat de rau in depresie incat au trecut peste aceasta frica. Sunt baieti care se sinucid ca i-a lasat iubita sau nevasta, sunt oameni care isi pierd casa si ajung pe strazi sau isi pierd familia si reusesc sa treaca peste. Copilaria ta joaca un rol foarte important in modul cum te simti, gandesti, actionezi ca adult. Cum am zis, e un cumul de factori, din depresie poti da si in alte boli daca nu e tratata, si din ce m-am informat cu fiecare noua depresie esti si mai vulnerabil in fata viitoarelor obstacole, un om care deja a avut depresie sanse mari sa o faca si pe a 2 a, si pe a 3a etc.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
